|
Examenul psihologic poate fi privit ca o aplica?ie de teste, ca studiu de cazuri, ca observa?ie scurt? ?i intens?. Cel care a dat primele elemente privind dinamica examenului psihologic a fost A. Binet. Sec?iunea de diagnoz? are câteva caracteristici ?i presupune multe cuno?tin?e, mult? experien??, sim? psihologic.
Pornim de la ipoteza c? în fiecare situa?ie psihologul poate elabora o scem? de lucru ?i o sintez? a datelor din primele observa?ii ?i date privind un caz oarecare. Aceasta are valoarea unei ipoteze de lucru ?i reprezint? surprinderea acelor aspecte ?i simptome care i se par psihologului mai pregnante ?i caracteristice. Acest prim diagnostic, provizoriu, con?ine aspecte ?i ipoteze ce stau la baza diagnozei psihice diferen?iale (se elaboreaz? în urma aplic?rii de teste ?i a corel?rii rezultatelor astfel ob?inute cu date suplimentare biografice ?i de observa?ie). ?ansele de confirmare a ipotezelor cuprinse în diagnoza psihic? provizorie sunt relativ mari în cazul în care experien?a ?i preg?tirea psihologului sunt elevate.
Ipoteza = rol important. Permite s? se parcurg? drumul posibil cauzal dintre anumite simptome ?i aspectele mai complexe subiacente ce pot fi
incriminate într-un caz oarecare. Permite s? se ?in? în eviden??
caracteristicile cazului.
La baza diagnosticului psihic provizoriu stau o serie de cuno?tin?e, dar ?i o în?elegere mai subtil? a problemelor cazului respectiv.
La consultul psihologic din policlinici sau la centrele de neuropsihiatrie infantil? vin foarte mul?i copii.
Toate ipotezele formulate în diagnoza psihic? provizorie trebuie verificate. Psihologul e bine s? cunoasc? curba dezvolt?rii psihice pentru a se folosi de ea în mod eficient.
Dac? un copil pre?colar mic prezint? unele defecte de vorbire (dislalie
simpl? sau polimorf?) fenomenul ca atare se poate încadra ca logopatie de dezvoltare ce se poate ameliora, integral chiar, f?r? interven?ii prea complicate. În cazul în care pronun?area defectuoas? persist? ?i în perioada pre?colar? mare, se contureaz? caracteristicile unei logopatii reale. Acelea?i simptome pot avea semnifica?ii diferite la vârste diferite > necesitatea de a cunoa?te bine caracteristicile de baz? ale dezvolt?rii psihice. Pe acest tablou se pot manifesta întârzieri de apari?ie (ale mersului, vorbirii, dezvolt?rii sociabilit??ii) dar ?i întârzieri de dezvoltare dup? ce anumite caracteristici s-au constituit. La acestea se adaug? fenomenele de deteriorare, nematurizare (infantilism) etc.
Diagnosticul provizoriu trebuie formulat cu mult? precau?ie, urmând s? fie suplimentat, ajustat.
Diagnoza psihic? diferen?ial?
Când un tân?r vorbe?te defectuos e u?or de observat de c?tre oricine c? sufer? de o logopatie. Diagnosticul provizoriu e relativ u?or de pus prin ascultarea atent? a categoriei de sunete alterate, a înlocuirilor, persevera?iilor, etc. totu?i, numai un examen psihologic mai complex (cu teste) ne va putea duce la stabilirea unui diagnostic psihic diferen?ial, la stabilirea faptului dac? e vorba de polilalie combinat? cu tahilalie în urma unui traumatism, sau dac? e vorba de o logopatie pe fond de oligofrenie. În cazurile de insuccese ?colare ca simptom, numai sondarea complex? a caracteristicilor activit??ii ?colare, a inteligen?ei (aten?iei, memoriei) etc. pot permite o diagnosticare fin? a caracteristicilor ?i substratului caren?ial al insuccesului ?colar. Numai diagnosticul diferen?ial ne va arat? dac? insuccesul ?colar se datoreaz? unui intelect de limit?, memorie nesatisf?c?tor dezvoltat? ?i exercitat?, inadaptare la via?a ?colar?, interese neorganizate, lipsa atitudinilor necesare ritmului ?i stilului vie?ii ?colare, deteriorare a v?zului sau auzului. E nevoie de foarte mare precau?ie ?i subtil? sondare a tuturor ipotezelor ce se pun în astfel de cazuri cu atât mai mult cu cât pot fi ?i alte multe cauze ce pot determina r?mânerea în urm? la înv???tur?.
Exist? anumite condi?ii care fac dificil? diagnoza psihic? diferen?ial?. Orice psiholog practician ?tie c? un elev care nu poate face fa?? primului moment de contact cu psihologul prezint? rareori o debilitate mintal?, de?i comportarea lui ar incrimina un astfel de diagnostic. Incapacitatea lui de moment se poate datora mai multor cauze, cum ar fi lipsa de interes ?i aten?ie fa?? de situa?ie, timiditatea ?i anxietatea, inhibi?ia nevrotic?, …
Stabilirea unui diagnostic psihic nu const? în aplicarea unui test sau într-o examinare, ci examinarea ?i aplicarea de teste constituie momente într-o ac?iune mult mai complicat?, care în principiu are anumite dimensiuni, o anumit? structur?.
Se obi?nuie?te ca atunci când e vorba de un copil sau de un tân?r elev, educatorii sau tutorii elevului s? se antreneze pentru a vedea ce probleme pune copilul. În aceste condi?ii se efectueaz? cadrul larg al anamnezei ce va trebui completat? cu ancheta social?. Examenul începe cu observarea conduitei elevului ?i cu o aplicare a unui test mai general de inteligen?? (Binet – Simon; Standford – Binet pentru copii de la 5 la 10 ani). Pentru copii de peste 10 ani – testul de inteligen?? al lui Wechsler D. Se stabile?te QI sau vârsta mintal?. Aceste rezultate se compar? cu rezultatele la
|