|
Penitenciarul este un univers revolt?tor, fascinant, o lume în permanenta implozie psihologica coordonatele de existenta ale c?reia sunt crima, e?ec, patologic, stres, disperare, neputin??. La prima vedere specificul vie?ii penitenciare pare a fi simplu în care personalul asigura servicii pentru de?inu?i: hrana, cazare, igiena, îmbr?c?minte, recreiere, culturalizare, securitate.
Dar cunoscând mai bine vedem dimensiunile ei si structura rela?iilor, normele ?i valorile ei, sistemul de privilegii, raporturile de for?a, st?tus-urile ?i rolurile diferitor persoane. Spa?iul penitenciar fiind un spa?iu închis dihotomic penal al autorit??ii, un câmp de forte ve?nic într-o neîn?elegere bazata pe o regularitate stricta, cu urm?ri psihologice asupra de?inutului si personalului penitenciar.
Comunitatea fiec?rui penitenciar luat aparte constituie o lume anonima, de oameni priva?i de prestigiu social, cu con?tiin?a minorit??ilor lor. Acesta este punctul de vedere al societ??ii bazate pe normativitate sociala. Deoarece o mare parte din de?inu?i ?i fo?ti de?inu?i nu sunt în deplinul acord al acestei viziuni.
Specifica mediului de deten?ie este lipsa de libertate, o chestiune sociala ce împiedic? cazuri de devian?a sau inadaptare, o realitate prezenta caracteristica societ??ii din toate timpurile pân? în prezent.
Un sistem penitenciar reune?te în sine 3 elemente de baza:
1. Modalitatea execut?rii priva?iunii de libertate.
2. Tratamentul aplicat de?inu?ilor:
- criterii de separare;
- drepturi;
- obliga?ii;
- activit??i culturale educative.
3. Organizarea propriu - zisa a penitenciarului:
- tipul de de?inu?i;
- grupul de de?inu?i;
- personalul penitenciar.
|