Referat Constiinta morala



Categorie: Referate Psihologie

Referat downloadat de: 574 ori.


Cauta referat dupa: constiinta morala


Descriere referat:

[Articol trimis de Andreea B., colaboratoare a PsiRo] Constiinta morala MOTTO: ?n domeniul moral, ca ?i ?n cel intelectual, nu se posed? ?n mod real dec?t ceea ce s-a cucerit prin sine-?nsu?i. ?n acest sens, morala este o logic? a ac?iunii(J. Piaget) Exist? un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate, faptele de viat? cu semnificatia lor, specific? unei societ?ti date. Acestea constituie morala social?. Morala individual? solicit? cunoasterea si ?ncorporarea moralei sociale ?n structura personalit?tii si a conduitelor - valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual. Problemele cele mai importante ale moralei se centreaz? ?n jurul modului cum se dezvolt? ?n viat? standardele interiorizate cu privire la bine si r?u; cum se dezvolt? judecata moral?; cum se formeaz? deprinderile de autocontrol, necesar ?n satisfacerea standardelor interiorizate (ale dorintelor, intereselor, n?zuintelor, etc.) ("dictionar de psihologie", U. Schiopu, 1997). Morala - form? a constiintei sociale, care reflect? ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor (normelor) care c?l?uzesc si reglementeaz? conduita oamenilor ?n relatiile personale, ?n familie, la locul de munc? si ?n societate ?n general.(Ioan Bontas, "Pedagogie") Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comportamente si situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta social - istoric? a individului. Ea se formeaz? prin ?nv?tarea social? si ?nsusirea critic? a modelelor de conduit? promovate de societate. Dezvoltarea moral? este un proces activ de organizare a experientei ?n structuri cu semnificatie cresc?nd?, prin care valorile morale sunt v?zute dintr-o perspectiv? nou?. Teoria judec?tilor morale dezvoltat? de J. Piaget si apoi ?n S.U.A. de L. Kohlberg a avut ?n atentie forma si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea ?ntelegerii regulilor si a circumstantelor ?n care actioneaz?. J. Piaget Dezvoltarea g?ndirii morale se realizeaz? progresiv, implic?nd parcurgerea ordonat? a unor stadii ale inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o g?ndire cu o calitate particular? (J. Piaget, 1932). Judecata moral? este v?zut? ca dezvolt?ndu-se ?n concordant? cu trecerea de la g?ndirea preoperational? la g?ndirea operational? si apoi la cea operational-formal?. Astfel, dezvoltarea moral? se realizeaz? pe m?sur? ce copilul actioneaz?, transform? si modific? lumea din jurul lui, fiind totodat? influentat de consecintele actiunii sale. M?sura dezvolt?rii g?ndirii ?n ansamblu, este prin urmare o m?sur? si a dezvolt?rii g?ndirii morale, ?n particular. Se remarc? prezenta complementar? a dou? tipuri de moral? ?n spatiul existential al copilului: Morala heteronom? - morala ?n care domin? raporturile de constr?ngere, autoritarism, obligativit?ti severe impuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide si nemodificabile. Pe m?sur? ce copilul se apropie de adolescent?, se dezvolt? stadiul al doilea. Morala autonom? - o moral? a cooper?rii, ?n care ansamblul regulilor de convietuire eman? din aspectul mutual, din tr?irea interioar? ?ntens? a sentimentului de egalitate, echilibru - sursa intern? a sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare. Aceast? moral?, ?n conditiile dezvolt?rii ample a inteligentei si a sl?birii autorit?tii p?rintilor, se caracterizeaz? prin flexibilitate, rationalitate si constiint? social?. Tabel comparativ: morala heteronom? - morala autonom? MORALA HETERONOM? MORALA AUTONOM? Respect unilateral (pentru adult) Respect reciproc (?ntre egali) Constr?ngere Cooperare Egocentrism Decentrare Sanctiuni ispititoare Sanctiuni prin reciprocitate Reguli exterioare Interiorizarea regulilor Responsabilitate obiectiv? Responsabilitate subiectiv? Realism moral Relativism moral Eul Personalitatea Conformism social Creativitatea Conservatorism politic Progresist Concluzii Dezvoltarea complet? a judec?tii morale presupune aceast? trecere de la morala de tip heteronom la cea de tip autonom. Dezvoltarea moral? se realizeaz? ?n paralel cu dezvoltarea cognitiv?, fapt ce explic?, dup? Piaget, limitele moralit?tii eteronome prin raportare la limitele g?ndirii preoperationale si concrete (egocentrismul, realismul intelectual). Pe m?sura dezvolt?rii perioadei operatiilor formale, moralitatea devine mai flexibil? si mai orientat? social. L. Kohlberg ?n continuarea studiilor asupra moralit?tii efectuate de Piaget, vin studiile lui L. Kohlberg, cu scopul de a extinde teoria lui Piaget si de a oferi descrieri mai complete asupra schimb?rilor calitative ?n judecata moral? ?n trecerea de la copil?rie la v?rsta adult?. Pentru a-si urm?ri scopul, autorul a utilizat dilemele morale, iar pe baza r?spunsurilor obtinute, a postulat trei nivele ale dezvolt?rii morale si sase stadii (1984): Nivel de moralitate preconventional? stadiul 1 - orientare primitiv? si supunere fat? de autoritate stadiul 2 - orientare naiv - hedonic? si instrumental? Nivel de moralitate conventional? stadiul 3 - orientare ?n functie de relatiile interpersonale stadiul 4 - moralitatea autorit?tii si mentinerii ordinii sociale Nivel de moralitate postconventional? (al autonomiei si principiilor morale personale) stadiul 5 - moralitatea contractului social, a drepturilor individuale si a legii democratic acceptate stadiul 6 - orientare dup? principiile etice universale Teoriile si ipotezele asupra dezvolt?rii constiintei morale, elaborate de Piaget, Kohlberg si altii, au pus ?n evident?: Stadiile evolutiei conttiintei morale Paralelismul ?ntre dezvoltarea inteligentei si afectivitatea moral? Rolul mediului social ?n determinarea formelor de cooperare si interactiune moral?, precum si ?n configuratia tipului de personalitate moral?. Constiinta morala (continuare) Educatia moral? are ca ideal formarea profilului moral al personalit?tii si al comportamentului socio- moral al omului si este realizat? ?n principal de c?tre mediul familial si scolar. Cunostintele morale sunt reprezentate de o serie de concepte si principii ale democratiei, de stat de drept, de patriotism, de umanism, de disciplin? constient?, de dragoste fat? de mediu, etc. Ele se bazeaz? pe principiul cooper?rii, al respectului reciproc, al comport?rii civilizate. Pe baza cunostintelor morale se formeaz? convingerile si sentimentele morale proprii. Acestea presupun transformarea notiunilor si normelor morale ?n tr?iri ?nalte, demne, care s? se focalizeze ?n jurul binelui, av?nd la baz? ?mbinarea dintre tr?irea afectiv? si ratiune. Prin urmare, orice tip de educatie are o latur? afectiv? si o latur? instructiv? - care ?n cazul educatiei morale se refer? la ceea ce trebuie spus copilului (sub forma sfaturilor, exemplelor, etc.) pentru a deosebi binele de r?u , pentru a cunoaste continutul notiunii morale. Constientizarea ?n plan moral este absolut necesar?, dar nu ?ntotdeauna si eficient?. Ineficienta poate decurge din lipsa coordonatei afective - care are un rol important ?n determinarea vointei ?n plan moral. Primul pas ?n educatia moral? ?l constituie l?murirea valorilor morale. Al doilea pas fiind transformarea acestora ?n deprinderi practice, care se realizeaz? prin practicarea lor consecvent?. Baza moral? a unui copil trebuie s? fie realizat? ?n mod firesc de c?tre familie (p?rinti), pentru c? ei au o r?spundere moral? fat? de copil: datoria de a-l creste si educa. P?rintii reprezint? pentru copil prima si cea mai puternic? autoritate moral?. De aceea primul comportament moral-social al copilului se realizeaz? prin imitare (?n exemplul personal al p?rintilor putem vedea ?neputul viitoarei atitudini morale si sociale a copilului). A doua treapt? ?n educarea moral? o reprezint? scoala. La acest nivel, buna ?nsusire a valorilor morale depinde de m?sura implic?rii ?nv?t?toarei ?n formarea etic? a elevului. De la bun ?nceput, pentru educatorul scolar, elevii se vor ?mp?rti ?n : cei ce au fundamentul moral primit ?n familie si cei care nu-l au primit ?n familie. ?nv?t?toarea trebuie s? realizeze o adev?rat? "tabl? de valori morale" bine motivate teoretic, astfel ?nc?t judecata elevilor s? g?seasc? oric?nd un fundament serios ?n motivatia respectiv?. Sufletul copilului se cere sensibilizat cu privire la aspecxtele morale, trebuie format ?n acest sens; nu doar judecata trebuie s?-l ?ndemne pe copil s? actioneze moral, dar si inima sa. Aici intervine educatia afectiv?, care nu se poate realiza f?r? o atitudine afectiv? corespunz?toare din partea p?rintilor si educatorilor: nu-I vom predispune pe copii spre bun?tate, mil?, f?r? a le ar?ta prin propria noastr? atitudine exact aceste sentimente. Socializarea este procesul prin care orice societate ?si proiecteaz?, reproduce si realizeaz?, prin conduite adecvate ale membrilor s?i, modelul normativ si cultural. Omul se formeaz? si modeleaz? prin procesul de socializare, ?n contact cu mecanisme si exigente specifice promovate de familie, scoal?, grup de egali, grup profesional, etc. ?ncadrarea ?n sistemul relatiilor sociale, ?l determin? pe individ s? participe activ la viata social?, ?l ?nvat? s? ?nteleag? cultura, ?l face capabil s? ?ndeplineasc? (detin?) anumite statuturi si roluri ?n societate. Carentele ap?rute ?n functia de socializare sunt grave, antren?nd comportamente indezirabile, deviante, conflicte de adaptare si integrare social?. C?ile de formare ale socializ?rii si implicit ale conceptelor morale sunt legate de constituirea conceptiei personale despre lume si viat? (Weltanschauung) si se realizeaz? ?n dou? etape principale (la fel ca educatia): Prima etap? se realizeaz? ?n copil?rie, ?n mediul familial (primii 7 ani), ce favorizeaz? socializarea primar? ?n care se constituie comportamentele ?nc?rcate de elemente valorice. ?n aceast? prim? instant? a socializ?rii, reprezentat? de familie, copilul deprinde notiuni cu privire la: datorie, responsabilitate, interdictie - marc?nd dezvoltarea unei structuri generalizate a constiintei morale si juridice (S. R?dulescu, 1984). Familia constituie cadrul de realizare a sociabilit?tii, premisa dezvolt?rii normelor dezirabile, a modelelor asteptate de conduit?. A doua etap?, a socializ?rii secundare, descris? de Skinner, se leag? de diviziunea social? a muncii si de repartitia social? a cunostintelor, capacit?tilor si aptitudinilor. Este, mai exact, vorba despre dou? etape ale form?rii conceptiei despre lume si viat?, prima exprim?nd o imagine despre lume (Weltbild), ?nteleas? ca simpl? ?nsumare a rezultatelor observ?rii, cea de-a doua fiind un fel de a privi lumea (Weltanschauung), ?n mod activ, centr?ndu-se pe om, pe aspiratiile si exigentele lui axiologice. Conceptele morale sunt ?nc?rcate de atitudini complexe si se organizeaz? prin influent? - sunt conduite de influent?. Adolescentul implic? ?n formarea conceptiei despre lume si viat? structura operativ? a personalit?tii, la r?ndul ei intersectat? cu ?ntreaga experient? conceptual?. Concurenta universului familial si scolar, fiecare cu problemele sale, cu universul mare al dependentelor, contribuie la accentul special ce se pune dup? 14 - 15 ani pe construirea conceptiei despre lume si viat?, din exprimarea dimensiunilor faptice si nu dezirative ale acesteia. Dac? nu ar exista aceast? tensiune si directie a spatiului de viat?, nu ar avea nici o tensiune si nici o dimensiune ideea de participare constient?, deliberat?, acceptat?, la viata social?. Aceasta este perioada ?n care idealul de sine si idealul de societate se omologheaz? si creeaz? conditia maturiz?rii psihice. T?n?rul este preg?tit psihic si se preg?teste moral si aptitudinal, ?l atrag cunostintele pentru confrunt?ri sociale complexe, pentru a se exprima ca atare. Familia este cadrul ?n care are loc modelarea personalit?tii copilului, trecerea de la un comportament normativ (reglat din exterior), la un comportament normal (bazat pe autoreglare si autonomie moral?). Familia este un reper permanent si fundamental ?n conditia indivizilor, ?n manifestarea unor atitudini si comportamente civice si morale, ea fiind unitatea de baz? a societ?tii, care asigur? transmiterea obiceiurilor, atitudinilor, valorilor de la p?rinti, orient?nd copiii din punct de vedere moral (si nu numai). O serie de studii atest? faptul c? copilul ?ndep?rtat de familie ?ncearc? un sentiment profund de frustrare afectiv?, se simte respins, neglijat, fapt ce va influenta direct formarea si dezvoltarea conduitelor sale ulterioare. Prin urmare, familia asigur? pe de o parte siguranta afectiv?, iar pe de alt? parte educatia primar?. Dezvoltarea g?ndirii morale la adolescent (continuare) Desi g?ndirea moral? ?ncepe s? se formeze ?nc? din copil?rie, ea se consolideaz? si se manifest? pe deplin ?ncep?nd cu perioada marii adolescente (14 - 18, 20 ani), c?nd se realizeaz?, ?n ceea ce priveste dezvoltarea intelectual? o ampl? conceptualizare, iar adolescentul este atras de sesizarea atributelor esentiale ale conceptelor, de cerintele de sistematizare si schematizare. Se vorbeste de aceea chiar de o tendint? de filozofare, ce se accentueaz? la aceast? v?rst?. ?n perioada adolescentei prelungite (dup? 20 ani), desi aceast? tendint? r?m?ne ?nc? evident?, are loc o crestere a reversibilit?tii de control si ?nt?rirea bazei de informatie privind validitatea conceptelor. A treia ?nsusire care se modific? ?n mod evident odat? cu v?rsta este statutul conceptelor. Aceasta este una dintre ?nsusirile cele mai importante, deoarece se refer? la claritatea, exactitatea si stabilitatea de folosire a conceptului ?n acte de g?ndire. Statutul conceptului se refer? la pozitia lui ?n cadrul domeniului stiintific din care face parte, ?n structura stiintei ajuns? la un anumit nivel de dezvoltare. Aceast? foarte mare disponibilitate a informatiei stocate ?n memorie, ce se realizeaz? de la aceast? v?rst?, permite creearea unui nivel de control logic si o coerent? a ?ntregului plan al g?ndirii. Adolescentul devine constient c? exist? o coerent? a evolutiei vietii sociale si este interesat tot mai profund de aceasta. Adolescenta se caracterizeaz? prin trecerea spre maturizarea si integrarea ?n societatea adult?, cu solicit?rile ei sociale, politice, familiale, profesionale, etc. Tipul de relatii ?ntretinute de adolescent se va complica progresiv, c?ci acesta se integreaz? tot mai mult ?n generatia sa - prin exprimarea identit?tii proprii si prin exprimarea identit?tii fat? de adulti. Se produce o intens? socializare a aspiratiilor, aspectelor vocationale, care implic? un anume nivel de dezvoltare atins de judecata moral?. Prin urmare, la adolescent?, inteligenta atinge nivelul unei bune dezvolt?ri a aparaturii logico-formale Adolescentul este atent si critic si analizeaz? lumea valorilor si raportarea lor la evenimentele vietii de fiecare zi. Din nou, ca ?n perioada prescolar?, adolescentul ?si pune probleme morale complexe, se centreaz? pe conflictul dintre dependent? si cerintele independentei, este impregnat de absorbtia realizat? ?n mediul de cultur? al sociotipului de provenient? al t?n?rului. Nu trebuie ?ns? s? uit?m c? ?n totalitatea vietii sociale exist? confluente si ipostaze morale de felurite niveluri, fapt ce contureaz? modele variate de independent?.

Alte referate din materia: Psihologie

Nr. Nume referat Hits
1 QnFfLBmnTnhlKuCZVVv 65
2 QmgHPDFNPc 94
3 domrdu@ugzfkl.com 192
4 allpwi@zvxmok.com 173
5 tjehdk@zxayjy.com 210
6 Obiectul psihologiei 242
7 emai1l@gmail.com 245
8 fbaimq@qmzaex.com 244
9 ndigyy@kaccwb.com 272
10 xknsjs@rqbqwq.com 253
11 Obiectul psihologiei 789
12 PROFILURI PSIHOLOGICE - Indivizi dotati si talentati 1017
13 Persuasiunea in marketing si vanzari 672
14 Psihicul 819
15 Psihologia varstelor 1221
16 Psihologie si Pseudopsihologi 418
17 Psihologie si pedagogie 1154
18 RECRUTAREA SI SELECTIA RESURSELOR UMANE 1154
19 REFERAT PSIHOLOGIE SCOLARA 1872
20 RINENCEFALUL 405
21 ROLUL FAMILIEI 915
22 Rolul televizorului in viata adolescentilor 565
23 SANATATE MENTALA SI EMOTIONALA 591
24 SCOARTA CEREBRALA 466
25 SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR 521
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!