|
Oamenii traiesc organiza?i în grupuri deoarece sunt fiin?e sociale. Un grup social reprezint? un ansamblu de indivizi între care exist? relatii bine definite ?i în care fiecare individ are con?tiinta apartenentei la grup.
Membrii unui grup au o anumit? structur? , func?ioneaz? dup? unele reguli prestabilite, au interese comune ?i urm?resc realizarea unor scopuri specifice, bine delimitate.
Metodele de investigatie a grupului sunt pu?ine, iar acestea care exista sunt, cele mai multe dintre ele, adaptari ale metodelor folosite în studierea personalitatii individului. Psihologia de grup este diferit? de suma psihologiilor fiecarui individ ce îi apartine, de aceea se simte nevoia unor modalit??i noi, specializate, proprii cunoasterii grupurilor.
Pedagogia este o munc? ce necesit? o activitate de grup. În acest caz grupul are o dimensiune restrans? (de la 2-3 persoane, la maxim 30 persoane), ?i este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind un grup mic. Într-un astfel de grup oamenii simt nevoia unor atitudini de receptivitate ?i prietenie.
Pentru ca un grup ?colar sa ajung? la atingerea scopurilor, este necesar ca organizatorul ?i conducatorul acestuia s? aib? informa?ii despre caracteristicile grupului, s? cunoasc? deci psihologia sa.
„Intelectul nu realizeaz? nimic prin sine însu?i”, spunea Aristotel, iar psihologia modern? n-a f?cut decât s? confirme aceast? lege. Inteligen?a este un lucru ciudat. Unii oameni despre care se crede ca ar fi inteligen?i au rezultate groaznice la testele standardizate. Oamenii care salveaz? vie?i nu sunt întotdeauna inteligen?i ?i unii oameni auti?ti pot citi , aduna, sau scrie mai repede sau mai bine decat oamenii cu un coeficient de inteligen?? înalt. Realizând c? sunt multe tipuri distincte de inteligen?? putem in?elege inteligen?a mult mai bine.
Caracterizarea omului ca reprezentând fiin?a inteligent? este valabil? în aceast? form? general?, cât ?i în oricare din concretiz?rile sale, tocmai în virtutea existen?ei mai multor tipuri de inteligen??.
Profesionalizarea indivizilor în diferite domenii de activitate duce la formarea ?i dezvoltarea unor tipuri particulare de inteligen??, care reprezint? fie aplicarea ?i amplificarea inteligen?ei generale, fie valorificarea inteligen?ei fluide, fie rezultatul înv???rii ?i educa?iei într-un domeniu determinat de activitate.
Putem men?iona, din acest punct de vedere, inteligen?a matematic? , inteligen?a general? , inteligen?a tehnic?.
Dintr-un punct de vedere asem?n?tor, care eviden?iaz? dimensiunile multiple ale inteligen?ei, unii autori vorbesc despre inteligen?a multipl?.
Astfel, Howard Gardner stabile?te, în acest cadru conceptual, mai multe tipuri de inteligen?? despre care el a spus c? pot fi diferen?iate dup? un num?r de observa?ii. De exemplu, dac? cineva a suferit o ran? pe creier, dar abilitatea sa a r?mas intact?, atunci aceasta inseamn? ca acea abilitate este o form? de inteligen??.
O alt? observa?ie apare atunci când o persoan? este extrem de talentat? într-un domeniu dar este oarecum medie în toate celelalte.
Cele ini?ial ?apte tipuri de inteligen?? sunt : lingvistic?, logico-matematic?, spa?ial?, muzical?, kinestezic?, intrapersonal? ?i interpersonal?, carora le-a mai ad?ugat inteligen?a naturalist?.
Aceste tipuri de inteligen??, împreun? cu abilit??ile si ocupa?iile cel mai des intâlnite ale persoanelor respective au fost grupate în urmatorul tabel:
|