|
Memoria este una din condi?iile foarte importante ale activit??ii umane īn general iar rolul ei apare evident īn activitatea de īnv??are. Īn procesul īnv??arii sunt implicate ?i opera?ii ale gāndirii (analiza, sinteza, compararea, generalizarea), informa?iile fiind organizate ?i structurate pentru a fi mai u?or īntip?rite , p?strate ?i reactualizate din memorie. Componenta de memorie pe care am ales s? o īmbun?t??esc este cea a īntip?ririi, a engram?rii informa?iei. Pentru īntip?rirea eficient? a materialului de īnv??at , consider c? este necesar? alegerea unei metode de codare care s? produc? efecte ?i randament maxime, atāt pentru īntip?rire cāt ?i pentru reactualizare (reproducere sau recunoa?tere). Un text poate fi procesat īn mai multe feluri: sub aspectul caracteristicilor fizice (referitor la font, m?rime, culoare, paginare, etc.), sub aspectul caracteristicilor lingvistice (sintaxa propozi?iei sau a frazei) ?i procesarea la nivel semantic (la nivelulul semnifica?iei pe care o con?ine). Īn experimentele efectuate de Nelson ?i McEnvoy (1979) ?i Baddeley (1982), cita?i īn (1),pagina 219, se constat? c? o dat? cu adāncimea proces?rii, cre?te ?i acurate?ea memoriei. Continuāndu-se experimentele, s-a putut observa c? performan?ele mnezice sunt net superioare īn cazul proces?rii semantice a unui stimul fa?? de cazul expunerii repetate la acel stimul. O alt? concluzie la care s-a ajuns īn susmen?ionatele experien?e a fost aceea ca adāncimea procesarii informa?iei (o procesare semantic?), produce performan?e mult mai bune decāt īnv??area intentionat?; inten?ionalitatea īnv???rii nu cre?te prin ea īns??i performan?ele reproducerii, red?rii informa?iei stocate decāt īn m?sura īn care este asociat? cu o prelucrare mai laborioas? a materialului de īnv??at. La aceea?i procesare a informa?iei, a materialului de īnv??at, repeti?iile la intervale mai mari de timp dau rezultate mai bune decāt repeti?iile consecutive, imediate. |