|
Oamenii au fost con?tien?i din cele mai vechi timpuri de varietatea ?i de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite – o ipotez? pe care mai târziu au preluat-o ?i al?i speciali?ti. Îns? abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psihologice.
Savantul elve?ian sus?inea c? oamenii au anumite tr?s?turi specifice care pot fi identificate cu u?urin??. Cartea lui Jung, de?i acoper? o mic? parte din preocup?rile sale, a reprezentat o baz? solid? pentru diversele studii de mai târziu.
Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a num?rat ?i Katherine Myers din Statele Unite, care a g?sit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de mult? vreme fascinat? de diferen?ele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o ?i stimulat-o s?-?i continue cercet?rile.
De?i nu erau psihologi, Katherine ?i fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu aten?ie ?i r?bdare, în ciuda dificult??ilor ?i lipsei de recunoa?tere. La sfâr?itul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea ?i identificarea a ?aisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator – MBTI).
|