|
Aten?ia este un fenomen deosebit de complex, greu de descifrat. Greutatea provine din faptul c? aten?ia īnso?e?te permanent celelalte procese ?i activit??i psihice, manifestāndu-se o dat? cu ele. Este greu de presupus c? un proces psihic s-ar putea desf??ura f?r? participarea cāt de cāt a aten?iei. Īn asemenea condi?ii separarea con?inutului specific al aten?iei de con?inutul specific al celorlalte procese ?i activit??i psihice devine deosebit de dificil?.
Aten?ia nu are un con?inut reflectoriu de sine st?t?tor. Ea nu reflect? nici esen?a obiectelor, nici experien?a trecut? a oamenilor, etc. A?adar con?inutul specific al aten?iei nu trebuie c?utat īn acele caracteristici care definesc procesul psihic.
Aten?ia este o modalitate deosebit? de organizare a activit??ii psihice. Ea se exprim? īn orientarea ?i concentrarea activit??ii psihice asupra obiectelor ?i fenomenelor ce ne īnconjoar?.
Dup? ce cunoa?tem c? un om este atent?
Un om atent are, adeseori, privirea fix?, dar vie, expresia fe?ei pu?in īncordat?, mi?c?rile membrelor ca ?i cele ale īntregului corp reduse ?i subordonate activit??ii desf??urate īn acel moment, respira?ia mai superficial? ?i rar?, raportul dintre inspira?ie ?i expira?ie schimbat: inspira?iile mai scurte, expira?iile prelungite etc. Elevul care nu īn?elege ceea ce cite?te, manifest? uneori īncordare, alteori nelini?te sau o anumit? activitate motorie: r?sfoie?te nervos filele car?ii, se plimb? etc.
Muncitorul din fa?a tabloului de comand? are o alt? expresie a fe?ei decāt pianistul. La pianist expresia fe?ei red? tr?ireainterioar?. La muncitor expresia fe?ei red? concentrarea asupra semnalelor pe care le vede, le aude etc.?i starea de neaten?ie poate fi v?zut?, sim?it?.
Un om neatent are privirea absent?, distrat?, execut? mi?c?ri excesive cu membrele, su cu īntregul corp, manifestānd apatie, somnolen??, plictiseal? etc. Elevul neatent este agitat, pare c? num?r? minutele pān? la sfār?itul orei. Muncitorul sau pianistul manifest? plictiseal? sau, dinpotriv?, stare de agita?ie care duc la erori grave.
Dar nu īntotdeauna semnele exterioare ale aten?iei coincid cu starea propriu-zis? de aten?ie sau neaten?ie. Uneori īn procesul de īnv???mānt, unii copii mai vioi se joac? cu creionul, māzg?lesc banca, antreneaz? vecinii la vorb?, se uit? īn dreapta ?i īn stānga etc.
Al?i dinpotriv?, stau cumin?i īn banc?, urm?resc explica?iile date de profesori, dau impresia c? īn?eleg cele explicate, au privirea fixat? asupra profesorului etc., dar atunci cānd sunt īntreba?i dau r?spunsuri anapoda, gāndesc īn afara lec?iei, sānt stārni?i de ea.
Ei au fost doar apaernt aten?i. Semnele exterioare ale aten?iei nu au fost coincis cu starea propriuzis?.
Aten?ia involuntar?:
Īn via?a de toate zilele ni se īntāmpl?, adeseori, s? fim trezi?i dintr-o activitate f?r? s? dorim acest lucru sau chiar f?r? s? ?tim. Ex. S? presupunem c? citim o carte suntem confunda?i īn lumea minunatelor personaje ?i peripe?ii descrise de autor. Nu ?tim ce se īntāmpl? īn jurul nostru. Deodat? o voce ajunge la noi: Nu te uita! ?i ne uit?m. Nu am vrut s? ne uit?m, eram absorbit de lectura romanului. Dac? nu ni s-ar fi adresat cuvintele Nu te uita nu ne-am fi uitat. Dar f?r? s? vrem cuvintele ne-au trezit, ne-au f?cut se fim aten?i la o alt? activitate.
|