|
Sim?urile sunt subsisteme fiziologice receptoare care fac posibil? reac?ia la anumite categorii de stimuli din lumea exterioar? sau din interiorul organismului.Organele de sim? reprezint? sistemele fiziologice periferice ale recep?iei senzoriale.Acestea ,împreun? cu c?ile nervoase ?i termina?ia lor în scoar?a cerebral? reprezint? un sistem anatomo-fiziologic unitar denumit de Pavlov analizator.
Cele cinci sim?uri sunt v?zul, auzul, mirosul, gustul ?i sim?ul tactil. Acestea ofer? varietatea înconjur?toare în cinci moduri de contact f?r? a reprezenta îns? ?i con?tientizarea ac?iunii diver?ilor stimuli externi sau interni.Cea mai simpl? ?i totodat? prima form? de comunicare informa?ional? cu lumea extern? o constituie recep?ia senzorial?. Primul produs psihic al recep?iei senzoriale este senza?ia.
Senza?ia este reflectarea psihic? a unor însu?iri izolate ale obiectelor din realitate care ac?ioneaz? nemijlocit asupra organelor de sim?. Deci reflectarea obiectului în senza?ie are un caracter fragmentar, unudimensional, nepermi?ând identificarea lui. Dac? am r?mâne la faza recep?iei senzoriale,f?r? atributul con?tientiz?rii, nu ne-am putea desprinde din lumea animal?.
La om ,con?tientizarea senza?iei pune în func?iune operatori logici de analiz?-evaluare, discernere-delimitare între stimul ?i modelul lui informa?ional, de raportare designativ?(imaginea subiectiv? intern? se raporteaz? la stimulul extern care a provocat-o
Senza?iile se caracterizeaz? printr-o serie de calit??i pe baza c?rora le putem identifica, compara, analiza, interpreta. Aceste calit??i sunt : modalitate, intensitatea, durata, tonalitatea afectiv? ?i valoarea cognitiv?.
In func?ie de natura surselor care le genereaz?, senza?iile sunt : exteroceptive (sursele sunt externe), proprioceptive (sursele sunt la nivelul articula?iilor osteo-musculare) ?i interoceptive (sursele sunt interne, la nivelul viscerelor).
La baza senza?iei se afl? o proprietate func?ional? special? a organismelor animale , sensibilitatea.
Sensibilitatea este func?ia unor celule numite receptori care apar ?i se diferen?iaz? treptat în cursul evolu?iei regnului animal ?i se exercit? ca func?ie a unui aparat specific denumit sistem de integrare senzorial? sau analizator.
La baza dinamicii sensibilit??ii stau trei categorii de legi :
- Legi psihofizice – exprim? rela?ia dintre nivelul sensibilit??ii ?i intensitatea fizic? a stimulului
- Legi psihofiziologice – exprim? dependen?a senza?iei nu numai de propriet??ile fizice ale stimulului ci ?i de varia?iile fiziologice în cadrul fiec?rui analizator sau de interac?iunea între analizatori. Aceste sunt :
- Legea adapt?rii – reflect? modificarea nivelului ini?ial al sensibilit??ii în cadrul unui analizator sub influen?a intensit??ii ?i duratei de ac?iune a stimulului.Adaparea este un proces de reglare a func?ion?rii analizatorului coordonat de la nivelul scoar?ei cerebrale.Se realizeaz? în sens ascendent sau descendent.
- Legea contrastului – reflect? efectul interac?iunii în timp ?i spa?iu a doi stimuli specifici asupra nivelului sensibilit??ii.Contrastul este suucesiv sau simultan.
- Legea sensibiliz?rii – se bazeaz? pe interac?iunea func?ional? a analizatorilor ?i exprim? cre?terea sensibilit??ii unui analizator sub ac?iunea unui stimul specific altui analizator.
- Legea sintezei – reflect? rela?ia de transfer de la un analizator la altul : stimularea unui analizator produce ?i efecte senzoriale proprii altui analizator de?i acesta nu a fost supus stimul?rii.
- Legea semnifica?iei – exprim? dependen?a sensibilit??ii fa?? de un stimul de concordan?a sau neconcordan?a cu motiva?ia ?i scopul ac?iunii subiectului.
- Legi socio-culturale – exprima dependen?a senza?iei de condi?iile socio-culturale ale
Subiectului. Aceste legi sunt :
- Legea exerci?iului – sau a profesionaliz?rii care exprim? faptul c? la om determinanta func?ional? a unei modalit??i senzoriale nu este detrminat? genetic, ca la animale ci este rezultatul exerci?iului, al specificului activit??ii.
- Legea estetiz?rii – în recep?ionarea ?i evaluarea însu?irilor obiectelo-stimul din exterior, sensibilitatea uman? introduce criterii ?i operatori de tipu frumos-urât.
In cele ce urmaz?, voi prezenta structura analizatorului ?i modul în care legile sensibilit??ii se reflect? la nivelul a doi analizatori, analizatorul olfactiv al c?rui sim? caracteristic este mirosul ?i analizatorul gustativ al c?rui sim? este gustul.
GUSTUL SI MIROSUL
Din momentul în care primul str?mo? al omului s-a ridicat în picioare, ?i astfel nasul lui s-a îndep?rtat de p?mânt, mirosul ?i gustul care este în strâns? leg?tur? cu acesta, ?i-a pierdut rolul de sim? vital cum este în traiul majorit??ii animalelor.In via?a str?mo?ilor no?tri , aceste sim?uri au fost la fel de importante ca ?i auzul sau v?zul dar au involuat, omul contemporan folsindu-se de ele mult mai pu?in.
Cu toate aceste, nu se poate nega importan?a lor deosebit? pentru om, ele, ?i mai ales sim?ul olfactiv, ac?ionând asupra subcon?tientului mai mult decât alte sim?uri.
Asfel, copilul nou-nscut î?i recunoa?te mama dup? miros.Un alt aspect relevant este cel al stimul?rii sexuale prin miros .Totodat? importan?a acestui sim? este dat? ?i de faptul c? el devine sursa major? de informa?ii când alte sim?uri nu func?ioneaz? corespunz?tor.(Exemplu : la orbi mirosul ?i sim?ul tactil au sensibilitate mai mare ).
|