|
Thales (624 - 546 î.e.n.) a fost unul dintre cei ?apte în?elep?i ai antichit??ii (declarat în anul 582), matematician, astronom ?i filozof grec, de origine fenician.
A fondat în Milet cea mai veche ?coal? filozofic? materialist? (el lua ca baza existen?ei apa ?i considera lumea în ve?nic? schimbare), de care este legat? na?terea matematicii grece?ti. A tr?it dou? vie?i distincte succesive desp?r?ite printr-un moment crucial – crucial pentru el, dar ?i pentru dezvoltarea geometriei – al c?l?toriei în Egipt.
În prima parte a vie?ii sale Thales este un foarte iste? om de afaceri ?i, totodat?, un abil ?i în?elept om politic al cet??ii sale. Nu se cunosc detalii, dar s-a p?strat amintirea unor scene semnificative.
Într-un an, se prevede o recolt? excep?ional de bogat? de m?sline. Cu mult înainte de perioada culesului, Thales închiriaz? toate presele de ulei. Când vine culesul, to?i cultivatorii trebuie s? i se adreseze lui, astfel încât el poate pretinde – unor oameni în nevoie – pre?uri mult mai mari decât le pl?tise el, realizând în acest mod beneficii importante. Este de admirat perspicacitatea dar nu ?i direc?ia în care s-a exercitat.
Cum î?i dreseaz? asinul – e o alt? povestire în care din nou i se poate admira priceperea, acum îns? f?r? a-i aduce un repro? de ordin moral. Asinul car? saci cu sare; trecând prin apa unui râu, o parte din sare se ud?, se dizolv? ?i sarcina se u?ureaz?. Asinul lui Thales e ?i el perspicace, înva?? din aceast? experien?? ?i de câte ori ajunge la ap? se cufund? cât poate. Cum s?-l dezve?e? Un alt st?pân ar fi folosit – probabil f?r? succes, dat? fiind înc?p??ânarea proverbial? a catârilor – biciul. Thales folose?te o experien?? de acela?i fel în sens contrar : încarc? sacii cu bure?i; când asinul se cufund? în râu, bure?ii absorb ap?, se îngreuiaz?, catârul simte singur c? a gre?it ?i pe viitor … nu se mai înc?p??âneaz?.
Sagacitatea lui Thales este pus? ?i în slujba colectivit??ii; el este îns?rcinat s? proiecteze abaterea cursului unui râu – ceea ce ne face s? b?nuim c? era ?i un „inginer” priceput.
În partea a doua a vie?ii, Thales se dedic? unor ocupa?ii „inutile”; inutile pentru el, inutile pentru concet??enii ?i contemporanii s?i dar de o imens? utilitate pentru toat? umanitatea care va tr?i în mileniile urm?toare. Thales i se consacr? numai din pasiune. P?r?se?te o carier? b?noas? ?i plin? de str?lucire, pentru o alta, care nu este decât frumoas? în sine : aceea de filozof ?i geometru.
E foarte probabil c? prima sa c?l?torie în Egipt, Thales o face mânat de afacerile sale comerciale. Dar odat? ajuns acolo, spiritul s?u iscoditor îl face s? priveasc? la realit??ile din jur cu un ochi proasp?t; oamenii de ba?tin? sunt obi?nui?i cu ele, atât de obi?nui?i încât nu le mai v?d; pentru c?l?tor ele ofer? o noutate, stârnesc curiozitate, încercarea de a le dep??i sau valorifica în chip nou. Thales se pasioneaz? pentru studii de astronomie ?i de geometrie.
?i ajungem la o scen? în care din uimit Thales devine uimitor : Thales anun?? c? poate m?sura în?l?imea piramidei, f?r? s? se urce pe ea. Însu?i regele Egiptului, Amasis asist? la experien??. Ce face Thales? Pentru noi, cei de ast?zi, un lucru banal : înfige un baston în p?mânt, îl m?soar?, îi m?soar? umbra
|