|
Media aritmetic? a numerelor pozitive nu este mai mic? decât media geometric? a lor:
Aceast? vestit? inegalitate, care apar?ine matematicianului francez Augustin Cauchy, a fost publicat? în anul 1821. Din acele timpuri ea se consider? tradi?ional una dintre cele mai dificile inegalit??i numerice. Într-un secol ?i jum?tate au ap?rut mai multe demonstra?ii mai simple sau mai complicate ale ei. Tradi?ia a fost început? însu?i de Cauchy.
Cauchy s-a n?scut la Paris, din copil?rie manifestând capacit??i mari fa?? de matematic?. Primul educator ?i înv???tor al lui a fost tat?l – un latinist ?i catolic înver?unat. Având 13 ani, Cauchy a intrat la ?coala Central?. Apoi, absolvind cursul de ?tiin?e matematice la École Polytechnique ?i ob?inând o preg?tire special? în ?coala Podurilor ?i Drumurilor, în 1807 a fost trimis la lucr?ri inginere?ti. Un timp el a lucrat în calitate de inginer al c?ilor de comunica?ie la Cherbourg.
Începând cu anul 1813 Cauchy se ocup? exclusiv cu ?tiin?a ?i predarea ?i în 1816 devine membru al Academiei de ?tiin?e din Paris. În acela?i timp el cite?te lec?ii la École Polytechnique ?i Collčge de France. În "Traité de calcul differentiel et integral" Cauchy introduce metode mai exacte de predare a analizei. Din anul 1826 el începe publica?ia "Exercices mathématiques", care reprezint? revista proprie ?i con?ine lucr?ri ale autorului în diferite domenii ale matematicii.
În timpul revolu?iei din iulie, fiind adept al monarhiei, el a refuzat s? depun? jur?mântul noului guvern, n-a dorit s? r?mân? în Fran?a, de unde a fost izgonit regele, ?i a plecat la Torino. Aici regele Sardiniei a creat pentru Cauchy o catedr? aparte de physique sublime. În anii 1830-1838 el a c?l?torit prin Europa. Revenind la Paris, din cauza ostilit??ii regimului nou, Cauchy a refuzat mai multe posturi ?i n-a jurat pân? când lui nu i s-a fost propus? catedra "f?r? condi?ii". Numai în 1848 el a devenit profesor la Sorbonne.
Credin?a religioas? ?i convingerile politice ale lui au cauzat o atitudine p?rtinitoare a oamenilor din partidele contrare, care l-au învinuit pe Cauchy, printre altele, ?i pentru nedes?vâr?ire lucr?rilor sale. Dar într-o unumit? m?sur? anume repeziciunea, cu care el trecea de la un obiect la altul, a dat posibilitatea pentru deschiderea c?ilor noi în ?tiin??.
Lucr?rile lui Cauchy se refer? la diferite domenii ale matematicii. Au fost perioade, când în fiecare s?pt?mân? el trimitea la Academia de ?tiin?e din Paris câte un memuar nou. În total el a publicat mai mult de 800 de lucr?ri în a?a
|