|
Lagrange – piramida grandioas? a ?tiin?elor matematice". Astfel Napoléon Bonaparte l-a apreciat pe cel mai mare ?i cel mai modest, dup? p?rerea lui, matematician al sec. XVIII Joseph Louis Lagrange, pe care el l-a f?cut senator, conte al imperiului ?i cavaler al ordinului Legiunii de Onoare.
Tat?l lui Lagrange, fiind un timp vistiernic militar al Sardiniei, a fost c?s?torit cu unica fiic? a unui medic bogat din Cambiano, localtate situat? nu departe de Torino (Italia), ?i a avut cu ea 11 copii. Dar numai Joseph Louis, cel mai mic dintre to?i, n-a murit fiind prunc. Tat?l lui a fost un om avut ?i de afaceri. De aceea, când Lagrange a fost gata s? intre în dreptul de mo?tenitor unic, el n-a avut ce s? mo?teneasc?. Mai târziu Lagrange î?i amintea despre aceasta, ca despre una din întâmpl?rile cele mai fericite: "Dac? eu a? fi mo?tenit o avere, atunci, probabil, n-a? fi legat soarta mea cu matematica".
Primele interese ?colare ale lui Lagrange au fost concentrate asupra limbilor vechi. Studiindu-le, el devreme a f?cut cuno?tin?? cu operele lui Euclides ?i Arhimede. Îns? acestea nu l-au impresionat foarte mult. Mai târziu în mîinile tân?rului Lagrange a nimerit lucrarea lui E. Halley (prietenul lui Newton) despre avantajele metodelor analitice asupra metodelor geometrice ale grecilor antici. Inima lui a fost cucerit?. Într-un timp foarte scurt el de sinest?t?tor a studiat totul, ce a fost f?cut la acel moment în analiz? ?i, având 16 ani, a început predarea matematicii la ?coala de Artilerie din Torino. Astfel s-a început activitatea lui, una din cele mai str?lucite în istoria matematicii.
Lagrange a fost analitic, ?i nu geometru. Prelucrarea lui analitic? a mecanicii se caracterizeaz? prin ruperea total? cu tradi?ia grecilor antici. Newton, contemporanii ?i succesorii lui, permanent utilizau desene tehnice, ca un ajutor în studierea problemelor mecanicii. Aceast? tr?s?tur? a gândirii lui s-a eviden?iat clar în "Mécanique Analytique", conceput? de Lagrange înc? în vârsta de 19 ani la Torino, dar editat? la Paris numai în 1788, când el a avut 52 de ani. "Nu ve?i g?si desene tehnice în cartea aceasta", – scria el în prefa??. Lagrange, preferând metoda analitic?, a ar?tat c? rezultatele mult mai puternice pot fi ob?inute dac? metode analitice generale se aplic? de la bun început.
La Torino tân?rul profesor cite?te lec?ii la studen?i, majoritatea c?rora erau mai în vârst? decât el. În curând, cu cei mai capabili dintre ace?tea el a organizat o societate ?tiin?ific?, care cu timpul s-a transformat în Academia de ?tiin?e din Torino. Primul volum de lucr?ri al Academiei "Actes de la société privée de Turin" a ap?rut în 1759 când Lagrange a avut 23 de ani. El însu?i a prezentat aici articolul despre valorile maxime ?i minime la calculul varia?ional. Anume cu
|