|
Gheorghe Vranceanu
Gheroghe Vranceanu, fiul academicianului Gh.C.Vranceanu, s-a
nascut in Iasi, la 16 ianuarie 1929.Liceul l-a urmat la Bucuresti, la
"Gheroghe Lazar"(maturitatea data in 1949).Imediat dupa examenul de
maturitate, a intrat prin concues la Institutul de constructii din
Bucuresti, de unde a obtinut titlul de inginer constructor in 1954, cind si-
a sustinut examenul de stat.In 1953 insa a intrat si la Facultatea de
matematica si fizica a Universitatii din Bucuresti, iar in 1957 si-a
sustinut examenul de stat pentru matematici.Chiar din 1954 a fost numit
preparatory la catedra de matematici aplicate.Aici a fost inaintat asistent
in 1959,iar in 1961 lector suplinitor;a functionat in calitate de lector la
aceeasi catedra, pina in toamna anului 1965.In octombrie 1965 a fost trecut
lector suplinitor la catedra de matematici superioare, Facultatea de
fizica, Universitatea din Bucuresti( sef de catedra Gh. Marinescu) si a
predat doua cursuri: geometrie analitica si elemente de algebra , precum si
matematici superioare.De la 1 octombrie 1966 a fost inaintat conferentiar
la Institutul de constructii din Bucuresti la catedra de matematici.
La 14 iunie 1963 si-a sustinut doctoratul in stiinte
matematice, tratind in teza subiectul de probabilitati
geometrice:Interpretari geometrice in teoria proceselor Markov.
Pina in present (1966), in memorii publicate,Gh.Vranceanu
abordeaza domeniul geometriei diferentiale.Aici a inceput cu geometria
spatiilor afina local euclidiene A2 de speta trei.Pe urma s-a preocupat de
interpretari in teoria proceselor Markov, studiind conexiunile asociaye
acestor procese (in teza de doctorat).
Gh. Vranceanu a studiat in primul sau memoriu
("Determinarea spatiilor cu conexiune afina local euclidiene A2 de speta
trei") conexiunea spatiilor A2 de speta trei, in cazul cind curbele
caracteristice sint paralele cu una din axe, sau in cazul cind nu sint
paralele, dar conexiunea contractata este nula (adica este constant
determinantul functional al transformarii).A determinat apoi transformarile
punctuale ale aceluiasi spatiu cu conexiune afina local Euclidian A2, de
speta trei, aratind ca in cazul cind curbele caracteristice nu sint
paralele la una din axe, determinarea transformarii depinde de o ecuatie
Riccati.
In colaborare cu Marius Stola, a folosit caracteristicile
in studiul corespondentelor intre doua spatii proiective;aceste
caracteristici sint date de doua ecuatii diferentiale de ordinul trei.
In colaborare cu Gh.Vranceanu, tatal sau, a aratat cum se
poate asocial la un process Markov multiplu, cu un numar finit de stari si
parametru continuu, un transport paralel.Iar in teza sa de doctorat,
G |