|
Fie o dreapt? orientat? d ?i un num?r real nenul u. Dac? fix?m un punct ? ? d, atunci transformarea ce asociaz? fiec?rui punct O ? d punctul M definit de rela?ia
?M = u ?O (H)
se nume?te omotetie de centru ? ?i raport u pe d. Dac? u > 0, omotetia este direct?, iar dac? u < 0, se nume?te indirect?. Omotetia invers? omotetiei (H) asociaz? fiec?rui punct M ? d punctul O definit de rela?ia
?O = ?M (H’)
Dac? presupunem definit un sistem de coordonate ? : d ? R cu originea ? ?i not?m coordonatele punctelor O ?i M cu t = ?(O), s = ?(M), atunci omotetiile (H) ?i (H’) au reprezentarea analitic?
s = u t
?i respectiv
t = s
Omotetia poate fi privit? ca o mi?care. De exemplu, s? consider?m punctul O’ definit de rela?ia
OO’ = a OM (H1)
a fiind un num?r pozitiv subunitar. Dac? fix?m punctul A dat de egalitatea
OA = OM
?i definim sistemul de coordonate SA : d ? R cu proprietatea SA(O) = 0, SA(A) = 1, atunci punctelor O’ ?i M li se asociaz? coordonatele s1 = SA(O’), s = SA(M) între care exist? rela?ia
s1 = a s (*)
aceasta fiind expresia analitic? a omotetiei (H1) de centru O ?i raport a în sistemul de coordonate SA. Pe de alt? parte, dac? în (*) efectu?m schimbarea de coordonate
s = u t (**)
?i not?m v = a u, atunci (*) devine
s1 = v t (***)
Prin ultimele dou? rela?ii, omotetia (H1) de centru O ?i raport a = depinde de coordonata t = ?(O). Dac? t parcurge mul?imea R+ a numerelor reale pozitive, atunci punctele O, O’ ?i M parcurg semidreapta pozitiv? cu originea ? în sistemul de coordonate ?, iar punctele O’ ?i M parcurg semidreapta pozitiv? cu originea O în sistemul de coordonate SA. Deci putem vorbi de o mi?care (deplasare) dual? a punctelor O, O’, M – sau a omotetiei (H1) - pe dreapta d. Deplasarea “extern?” a omotetiei (H1) în sistemul de referin?? ? o numim “absolut?”, iar deplasarea “intern?” a omotetiei (H1) în sistemul de coordonate SA o numim “relativ?”.
A?a cum rezult? din rela?iile (**) ?i (***), în sistemul de coordonate SA mi?carea se exprim? prin dou? tipuri de coordonate, unele variabile, dependente de punctul c?ruia i se asociaz? ?i altele fixe, independente de aceste puncte. Este vorba despre coordonatele s = SA(M), s1 = SA(O’) ?i respectiv t = ?(O). Pe de alt? parte, în primul caz unit??ile de m?sur? au valori fixe, independente de punctele considerate, iar în al doilea caz acestea au valori variabile, care depind de punctele considerate. Este vorba despre unitatea de m?sur? cu valoare unitar? definit? în sistemul de coordonate SA ?i respectiv de unit??ile de m?sur? de m?rime v ?i u care au rezultat în urma schimb?rilor de coordonate. Mai precis, dac? pe mul?imea S a segmentelor definim o m?sur? Sm : S ? R+?{0} cu proprietatea Sm(OO) = 0, Sm(OA) = 1, atunci în cazul unit??ii de m?sur?
|