|
Comparatia radacinilor unei functii de gradul al doilea
f(x)=ax2+bx+c cu un numar real a dat
Aceasta problema se poate rezolva si notand y=x-a, dupa care se
studiaza semnele radacinilor ecuatiei echivalente in y care se obtine. Ne
propunem insa sa evidentiem un mod de rationament bazat pe proprietatile
functiei de gradul al doilea (si pe proprietati usor de intuit ale functiilor
continue, care se vor justifica pe deplin in cursul clasei a XI-a).
Bineinteles ca o prima conditie care trebuie pusa este ca ecuatia f(x)=0
sa admita radacini reale, ceea ce se intampla cand D = b2 - 4ac ³ 0. In cazul
in care aceasta conditie este verificata, distingem trei posibilitati in ceea ce
priveste pozitionarea celor doua radacini reale 1 2 x , x fata de a:
I) 1 2 a £ x £ x
II) 1 2 x £ a £ x
III) £ £ a 1 2 x x
Cazul I). 1 2 a £ x £ x Se poate demonstra ca trebuie puse conditiile:
( )
î í ì
³
³
a
a
v x
af 0
(1)
unde
a
b
xv 2
= - este abscisa punctului de extrem al functiei.
Justificare. Nu ne propunem sa dam o demonstratie extrem de
riguroasa, interesul nostru fiind exclusiv pragmatic (adica insusirea unor
deprinderi de rezolvare corecta si imediata a unor exercitii). Sa ex |