|
Zarathustra (628-551 i.en.), reformator religios iranian, fondatorul
religiei ce-i poarta numele. Asemenea altor mari reformatori religiosi -
Buddha, Confucius s.a. -, personalitatea lui Zarathustra, creatorul celei
mai importante religii a Iranului preislamic, a intrat de timpuriu in
legenda. Din putinele date despre viata sa reiese ca s-a nascut si a trait
in primii 30 de ani undeva in estul Iranului, departe de lumea civilizata a
Asiei Occidentale, inainte de unificarea Iranului sub Cirus II cel Mare.
Era preotul unui Ahura (zeitate) numit Mazda ("cel intelept") care, in
cursul unei viziuni l-ar fi insarcinat sa predice "adevarul". Devenit
adversar al preotimii zeului Mithra, Zarathustra, propovaduind rugaciuni in
locul sacrificiilor sangeroase, este obligat sa se refugieze in tinutul
numit in Avesta Aryana Vaejah (Chorasmia), la curtea unui dinast local
(kavi) - Vistaspa, pe care-l converteste la noua religie. Moare la varsta
de 77 de ani.
Preceptele noii credinte Zarathustra, le strange sub forma a 17 imnuri
(Gathas) transmise secole de-a randul numai oral si care formeaza partea
cea mai veche a Avestei, cartea sfanta a zoroastismului. Alte surse pentru
cunoasterea invataturii lui sunt cartile scrise in pahlavi (persana medie)
catre sfarsitul epocii sasanide, precum si relatarile diferitilor autori
greci. Ceea ce distinge zoroastrismul, bazat pe o viziune esential
moralista asupra vietii, de religia persana anterioara, par a fi aspectele
sale monoteiste si dualiste, ultimele mai ales cosmogonice si etice.
Caracterul monoteist este determinat de considerarea lui Ohrmazd (Ahura
Mazda) ca zeul suprem si singurul demn de adoratie. De la numele
divinitatii supreme doctrina sa a primit numele de mazdeism. El este
inconjurat de sapte fiinte sau entitati (amesha spentas, "nemuritorii cei
buni") ale caror nume reprezinta calitati ale zeului (dreptate, adevar,
nemurire etc.), ce vor fi dobandite de toti adeptii lui, semn ca aceleasi
principii etice guverneaza zeii si omenirea. Dualismul zoroastrismului este
dat de recunoasterea unui adversar al zeului suprem, Ahriman, principiul
raului (ai carui adepti sunt identificati de Zarathustra cu populatia
nomada care ataca satele de tarani si pastori). Astfel, responsabilitatea
destinului pare a reveni in intregime omului, care are libertatea optiunii
intre cele doua spirite. Solutia monoteista este insa prevalenta in
conceptia lui Zarathustra, conform careia regatul dreptatii si adevarului,
corespunzator lui Ohrmazd, va fi in final instituit.
Devenit dupa moartea sa o figura legendara, Zarathustra a fost larg
cunoscut in antichitate. Invatatura lui, cu o nota optimista, a avut o
puternica influenta asupra gandirii grecesti si asupra traditiilor iudee si
crestina, indeosebi in domeniile escatologiei, dualismului si angeologiei.
Religia practicata de Zarathustra se raspandeste in secolele 5-4 i.e.n. in
Iranul Occidental (Aristotel avea cunostinta de dualismul zoroastrist),
coabitand in timpul Imp |