Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Zamolxianismul dacic

Zamolxianismul dacic

Categorie: Referate Istorie

Referat downloadat de: 83 ori.

Cauta referat dupa: zamolxianismul dacic

Descriere referat:

Religia geto-dacic� avea un caracter de cunoastere (Iocdanes, Getica, XI, 69-70) si de formare a unor deprinderi de viat� morale. Din p�cate, lipsa, nu tocmai nevinovata cred, a izvoarelor scrise privitoare la religia si organizarea ei la daci, oblig� s� cercet�m atent ceea ce a mai r�mas si chiar s� reconstituim, prin diverse mijloace ceea ce a mai r�mas necunoscut. Din ceea ce s-a mai p�strat, �ncep�nd cu Herodot, literatura antic�, printr-un sir �ntreg de m�rturii onorabile pentru daci, relev� caracterul de popor de t�rani:asezati 'destoinici, supusi statornici si cu fric� de Zeul lor ,am�r�ti de vecini cu nesf�rsite r�zboaie si pr�d�ciuni, si s�lb�ticitii ei �ns�si de multe ori de certurile dintre ei, totusi veseli si glumeti la vreme de pace, miniosi si cruzi doar la r�zboi, �ndeosebi �ns� cu bun simt si mereu �ntorsi la str�vechea lor credint� optimist� �n Zeu si �n oameni. Credinta lor �n nemurire care �i desparte de ceilalti traci si de greci or�nduirea lor social�, cumintenia vietii lor, toate arat� un popor sedentar si linistit, care nu cere dec�t s� fie l�sat �n pace. Spiritul de disciplin�, manifestat sub Dromithaites, Oroles, Burebista sau Scoryllo, c�t si iubirea constient� si chibzuit� de patrie, al�turea de vitejia tenace ar�tat� sub Decebal, �i ridic� mai presus de germanii din nord sau celtii din vest. �ndeosebi trebuie diferentiati de tracii sudici, dec�zuti betivi, poligami, moravuri care au fost gresit extinse si asupra getilor, motiv reluat si prelungit p�n� �n vremea dacilor de istorici care s-au simtit datori s� prelungeasc� �n timp antipatia acestral�, simtit� pentru valahii contemporani, urmasi ai acelora. La daco-geti sufletul e nemuritor. Trupul e o �mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire de aceea el nu are nici un pret la r�zboi el trebuia jertfit f�r� p�rere de r�u. Omul nu poate ajunge la nemurire dec�t cur�tindu-se de patim�: carnea, vinul, femeile. Mai ales vinul aduce tic�losirea omului. Nimic din nebunia thraco-dionysiac� nu e admis sau tolerat la geti. Oamenii sfinti vor fi la ei ascentii, care nu mai vor s� stie nici de lume nici de femei, ci �n renuntarea la orice bucurie a trupului, se devoteaz� g�ndului bun spre nemurirea sufletului. Zeul e �n cer, iar nu pe p�m�nt. El e cerul senin, tulburarea firii e adus� de demonii r�i ai ai furtunilor ai grindinii si a norilor, de acea getul ajut� Zeului la linistirea lumii, tr�g�nd el �nsusi cu arcul �n norii ce ascund si �ntunec� fata Zeului din cer. �i tot de acea Zeul e adorat pe muntii cei �nalti �n singur�tatea unde numai vulturii iar nu oamenii pot urca. Acolo sus, pierdut de lume si cercetat numai de rege, ca s�-I afle sfatul la caz de nevoie, st� marele preot. Templul si locuinta lui e �ntr-o pester�, si el �nsusi nu se coboar� dec�t rar de tot �n lumea oamenilor, c�nd are a da vreo porunc�, pentru cur�tirea de p�cate, sau c�nd are a face vreo prevestire ori a da �nv�t�turi. Regele �nsusi, ca st�p�n al trupurilor numai, iar nu si al sufletelor supusilor s�i, ascult� cu respect sfaturile marelui preot. Asa st� de departe de lume si mai presus de ea, marele preot al daco-getilor �nc�t el, profetul zeului, e sanctificat el �nsusi ca zeu. Cu at�t mai mult, dac� e nevoie, poate fi si regele poporului s�u. Dar �ndeobste cele 2 puteri: cea politico-militar� si cea religioas� nu se amestec� �mpreun�, ci sunt p�strate deosebite. �i puterea religioas� nu se amestec� �n viata de toate zilele dec�t la mare nevoie. De abia odat� la 4 ani, natiunea aduce Zeului - unul singur - jertfa suprem�: un om c�ruia I se ia viata de carne, spre a I se d�rui viata de spirit, �ntru marea misiune de a purta su �n cer rug�ciunile si dorintele neamului de a fi �naintea zeului. �i aceast� jertf� e asa de sf�nt� �nc�t dac� trimisul nu moare �n l�nci, �nseamn� nu c� zeul are mil� si �l iarta ci dimpotriv� c�-l os�ndeste la moartea vesnic� a vietii trupului si �l socoteste nevrednic de a se ar�ta �naintea sa. Ferice de cel ce, aruncat �n l�nci, pierde viata trupului, spre a de destepta �n viata vesnic� la zeul din cer. �i tot asemenea, c�nd alt� sc�pare nu mai este, regele si fruntasii se ucid, c�nd sotul moare, sotia se ucide. Iar a murii �n r�zboi e tot ce poate fi mai onorabil pentru un get. C�t priveste dependenta �nv�t�tura religoas� a getilor de cea phytogoreic� chiar grecii, �ncep�nd cu Herodot si sf�rsind cu Hermippus Callimachos r�stoarn�

Alte referate din materia: Istorie

Nr.	Nume referat	Hits
1	fMKustmHMAS	49
2	cwfwmu@ansvaf.com	163
3	HsTeBgVfESCfJPpGsi	352
4	HQsnuJKkq	428
5	ssuste@xaalvd.com	400
6	ISTORIA INTERZISA	590
7	MARESALUL ION ANTONESCU SI CORNELIU ZELEA CODREANU	657
8	NICOLAE IORGA - TESTAMENTUL POLITIC	854
9	Revolutia 1848	959
10	Sapte minuni	854
11	Scrierea cuneiforma	898
12	Stefan	811
13	Tancurile	781
14	Tragedia	713
15	Valea reginelor	696
16	Valea2	695
17	Magellan si prima calatorie in jurul lumii	1313
18	Manastirea Moldovita	1036
19	Manastirea Tismana	730
20	Maraton	707
21	Marcus Ulpius Traianus	702
22	Marea Revolutie Franceza	787
23	Mari imperii si popoare	626
24	Marile descoperiri geografice	928
25	Marile religii ale antichitatii la daco-geti	773

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier