|
Unirea ??rii Române?ti cu Moldova reprezint? unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care st? la baza României moderne. Înf?ptuit? la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care s-a maturizat în condi?iile începutului orânduirii capitaliste ?i ale form?rii na?iunii române.
PRINCIPATELE ROMÂNE DUP? REVOLU?IE
Dup? în?bu?irea revolu?iei din 1848, reac?iunea intern? ?i for?ele interven?ioniste dinafar? au luat m?suri de reorganizare a regimului regulamentar restaurat. Prin în?elegerea realizat? între Turcia, puterea suzeran?, ?i Rusia, puterea protectoare, s-a încheiat în aprilie 1849, la Balta Liman, o conven?ie care justific? prezen?a trupelor celor dou? state în Principate pentru ,,a reprima orice mi?care de insurec?ionare”. Ocupa?ia militar? a Principatelor Române se va prelungi pân? în 1851. R?zboiul Crimeei, izbucnit în 1853, va aduce o nou? ocupa?ie str?in?, la început a trupelor ruse, iar apoi a celor austriece care se vor retrage abia în 1857.
Potrivit conven?iei de la Balta Liman, s-au numit în ambele principate al?i domni pe timp de ?apte ani: Grigore Alexandru Ghica în Moldova ?i Barbu ?tirbei în Muntenia. În ace?ti ani s-au f?cut anumite îmbun?t??iri în administra?ia Principatelor, mai ales în Moldova, unde domnitorul ducea o politic? cu tendin?e liberale. Noii domni n-au putut s? nu ?in? seama de realit??ile impuse de evenimentele din 1848.
De?i înfrânt?, revolu?ia din 1848 d?duse impuls dezvolt?rii societ??ii ?i adusese transform?ri importante. Anii imediat urm?tori revolu?iei se caracterizeaz? prin rolul crescând al burgheziei, care cucere?te pozi?ii noi în via?a economic? ?i politic?.
Are loc o dezvoltare a produc?iei ?i a schimbului de m?rfuri; l?rgirea transporturilor rutiere ?i a naviga?iei, intensificarea leg?turilor economice între diferite regiuni. Aceasta a avut ca urmare atenuarea particularit??ilor locale, l?rgirea schimburilor comerciale dintre Principatele Române, care se transform? treptat într-o unitate economic?. Pie?ele locale, provinciale, s-au contopit astfel într-o pia?? unic?; o etap? important? a reprezentat-o desfiin?area v?mii dintre Moldova ?i ?ara Româneasc?, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1848.
Progresul economic ?i social al ??rilor române era frânat de men?inerea formelor feudale de exploatare în agricultur?, care au dominat în Moldova ?i ?ara Româneasc? pân? în 1864, de f?râmi?area statal? ?i de domina?ia str?in?. Pentru accelerarea dezvolt?rii societ??ii române?ti, o condi?ie necesar? era f?urirea statului na?ional unitar ?i independent.
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE - O NECESITATE LEGIC?
Datorit? împrejur?rilor interne ?i externe nefavorabile, poporul român a tr?it timp de secole în unit??i statale ?i provinciale distincte, fiecare dintre ele cu o via?? politic? proprie.Dar nici diviziunea statal?, nici st?pânirile str?ine n-au putut împiedica dezvoltarea unitar? ?i continuitatea poporului român pe teritoriul pe care s-a format. El ?i-a p?strat nealterate limba ?i portul, tradi?iile, obiceiurile, fiin?a na?ional?.
O caracteristic? a dezvolt?rii ??rilor române a constituit-o permanen?a leg?turilor economice, politice, culturale între teritoriile de o parte ?i de alta a Milcovului, între aceste ?i Transilvania.
Înf?ptuirea unit??ii ?i a independen?ei poporului român a devenit o preocupare permanent? a exponen?ilor luptei sale revolu?ionare. Ideea unirii românilor s-a impus ca
|