|
In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla miscare
culturala cunoscuta sub numele de Renastere. Redescoperind valorile
culturale ale antichitati greco-latine, Europa intra in aceste secole intr-
un proces activ de renastere care s-a caracterizat prin inflorirea
stintelor si a artelor prin mari inventii si descoperiri geografice.
Renasterea a promovat o conceptie sociala si filozofica umanista adica a
pus in centrul preocuparilor omul. Ideea increderii in valoarea si
posibilitatile lui de perfectionare, a luptat pentru egalitatea in drepturi
a oamenilor, din aceasta cauza s-a vorbit despre renastere ca despre un
cuvant umanist.
Considerand ca idealul omului liber si armonios dezvoltat s-a
intruchipat in cultura antica, umanistii au dezgropat restaurat si studiat
cu fervoare monumentele acestei culturi si limbile clasice, greaca si
latina. Umanismul a aparut mai intai in Italia, in sec XIV-XV (Petrarca,
Boccacio , Leonardo Bruni , Poggio Bracciolini, Pico della Mirandolla,
Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in Franta (Rabelais, Montaigne), Tarile
de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia (Th.Morus, F.Bacon, Shakespeare )
Germania (U.von Hutten, Reuchlin) Ungaria (Janus Pannonius, Bonfini).
Umanistii au fost carturari eruditi, cu precocupari multilaterale. Ei s-au
manifestat cu predilectie pe taramul beletristicii, filologiei, istoriei,
geografiei umane, filozofiei, si celorlalte discipline numite si astazi
umanistice. Inaugurand spiritual critic modern, ei au intemeiat filologia
si istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor. Legati de
aspiratia spre cultura a maselor populare, in special ale celor orasenesti,
umanistii au contribuit la formarea limbilor literare nationale. Pe taramul
eticii ei au opus ascetismului medieval o conceptie optimista, proclamand
legimitatea fericirii terestre, iar idealului contemplativ MONASTIC pe cel
cetatenesc patriotic (Umanistul civic). Umanismul n-a fost un curent unitar
nici sub raport social-politic, nici sub raport filozofic. In cadrul
umanismului elementele conceptiei noi, laice despre viata sau impletit in
diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor medievale, opozitia fata
de acestea luand cand forme mai moderate, cand forme mai radicale.
Aceasta miscare social-culturala a aparut ca o arma impotriva
fanatismului si dogmatismului specific Evului Mediu.
Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea umanismului
sunt:
> dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;
> inflorirea oraselor;
> dezvoltarea burgheziei;
> marile descoperiri geografice;
> inventarea tiparului ( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:
> aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este masura tuturor
lucrurilor");
> increderea in ratiune;
> admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
> natura |