|
Teoria imgartionista si netemeinicia sa
In apropierera sec XVIII, numit si secolul luminilor, romanii din
Transilavania, mai exact reprezentantii scolii ardelene trimit Imperiului
Ungariei un memoriu prin care isi revendica drepturile politice, sociale,
economice si religioase de care erau privati. Ei aduc drept argumente
latinitatea si continuitatea lor in spatiul carpato-danubiano-pontic.
Astfel, pentru a servi interesul imperiului si a anula drepturile
romanilor, austriacul Sultzer si Robert Rostler elaboreaza teoria
imigrationista. Aceasta teorie sustinea ca dacii au fost exterminati dupa
106, toponimia si hidronimia daca au disparut, romanizarea dacilor nu a
fost posibila in 165 ani, toti locuitorii au parasit Dacia in 275, poporul
si limba romana s-au format la sud de Dunare. Argumentele erau: asemanarea
dintre limba albaneza si romana, lipsa romanilor din izvoarele istorice
intre sec IV-XIII. Roestler pretindea ca in sec XIII romanii au migrat in
nordul Dunarii, stabilindu-se in acel teritoriu dar ungurii erau deja
acolo.
Continuitatea daca dupa anul 106 este dovedita de faptele ca: romanii
nu au exterminat nici o populatie deoarece aveau nevoie de forte de munca,
s-a pastrat numele capitalei care avea o semnificatie deosebita pentru
daci, s-au pastrat nume de orase si ape de origine daca ( Abitus-Olt,
Moris-Mures, Napoca ), exista documente care atesta prezenta dacilor in
trupele auxiliare romane precum si unele rascoale ale dacilor.
Roamnizarea a avut loc, ea conturand un caracter amplu si s-a impartit
in trei etape. Prima etapa este romanizarea intiala ce consta in primele
legaturi economice intre daci si romani.Procesul de romanizare a fost unul
masiv si organizat realizandu-se trei categorii de factori: cu actiune
libera, oficiala si permaneneta cum ar fi administratia, armata si
justitia, cu actiune libera in timp adica colonistii, veteranii, religia,
urbanizarea, scoala si viata economica.
In interiorul administratie este vorbita limba latina , astfel
devenind un important factor al romanizarii. Dacia romana era mult mai
restransa decat Dacia lui Decebal, iar capitala fusese mutata la 1 km de
fosta capitala acum ea numindu-se " Ulpia Traiana Sarmizegetuza Augusta
Dacia ".
Limba latina era de asemenea obligatorie in armata, ea fiind alcatuita
din cetateni romani, dar si din trupe auxiliare, formate din populatii
cucerite. Multi daci intrau in armata romana deoarece, dupa lasarea la
vatra ei erau raspaltiti cu o suma de bani, cetatenie romana si o functie
importanta.
Un alt factor al romanizarii este si justitia in care limba latina era
obligatorie, iar legile puse in vigoare erau legi romane.
Colonistii, adusi din toate colturile lumii romane, impreuna cu
veteranii constituie un factor major al romanizarii ei invatandu-i pe
bastinasi limba si obiceiurile romane.
Totodata religia isi gaseste si ea locul in romanizare, zeii daci
fiind venerati de catre locuitor |