|
Este istoric istoric latin ?i a tr?it între 55 si 120. El provine dintr-o familie senatorial? din provincia Gallia Cisalpina ?i studiaz? retorica la Roma cu M. Aper ?i Iulius Secundus, dobândind de tânar faima unui orator de talent. Cariera public? o începe în timpul domniei lui Vespasian ca ‘tribun laticlavus’, se c?s?tore?te în 78 cu fiica consulului Iulius Agricola. Devine sub Domini?ian praetor (anul 88), iar în timpul lui Nerva consul suffect (anul 97). În anul 100 apare public ca acuzator împreun? cu prietenul s?u Plinius cel Tânar, în procesul intentat fostului guvernator al provinciei Asia, Marius Pris- cus. Î?i incheie cariera ca guvernator al provinciei Asia in 112.
Tacitus î?i public? primele dou? scrieri de dimensiuni reduse în anul 98 la scurt timp dup? ocuparea tronului de c?tre Traian.
• Opera ‘De vita Iulii Agricolae’ cuprinde boigrafia socrului s?u, scriere ecomiastic?, care reu?e?te s? p?streze o remarcabil? sobrietate. Tacitus prezint? cariera ?i guvernarea provinciei Britannia evitând orice aspect anecdotic, atât de pre?uit de bio- grafi precum Nepos, Plutarh sau Suetonius.
• O alt? oper? important? este ‘De origine et stilu Germanorum’ o monografie etnografic?, o oper? unic? în literatura latin?, pre- zentând condi?iile geografice ale regiunilor de dincolo de Rin ?i Dun?re, originea ?i modul de via?? al germanilor, iar în partea a doua ofer? o descriere a principalelor triburi.
• ‘Dialogus de oratoribus’ a fost dedicat? consulului din anul 102 Fabius Iuluis, scierea de mici dimensiuni, red? o discu?ie imagi- nar? la care Tacitus tân?r fiind ar fi participat în anii 75, 77. Protagoni?tii fiind poetul Curiatus Maternus ?i retorii M. Aper, I. Secundus ?i Vipsanus Messala iar tema o reprezenta raportul dintre modern ?i traditional în arta retoric?, rela?ia poezie-retoric?.
În 105-109 Tacitus public? ‘Historiae’ , fiind evocate evenimen- tele de la 1 ianuarie 69 pân? la moartea lui Diomini?ian în 96. Din cele 14 c?r?i nu s-au p?strat decât c?r?ile I-IV ?i începutul c?r?ii a V adic? evenimentele aniilor 69-70. Dup? încheierea acstei opere
|