|
S.U.A DE LA INDEPENDENTA LA RAZBOIUL DE SECESIUNE
Dupa castigarea independentei (1774 - 1783), S.U.A au integrat noi
teritorii: Louisiana de la Franta, Oregon de la Anglia, Florida de la
Spania. In urma razboiului cu Mexic (1846 - 1847), au anexat Texas,
California si Noul Mexic, iar in 1867 au cumparat de la Rusia Alaska.
Aceasta expansiune teritoriala a fost insotita de o crestere demografica
exploziva. De la o populatie de 4 milioane de locuitori in jurul anilor
1790, S.U.A au atins in 1914 cifra de 100 de milioane, datorata in mare
parte emigratiei europene. Initial emigrantii proveneau cu precadere din
Europa de N si V, dar spre sfarsitul secolului s-a accentuat afluxul
emigrantilor din estul Europei. Naturalizarea tuturor emigrantilor a fost
rapida.
Evolutia spatiului american a fost insa inegala. Teritoriile din N - E s-au
industrializat, in timp ce in regiunile sudice culturile extensive de tutun
si bumbac au imprimat un caracter predominant agrar. Disparitatile dintre
cele doua regiuni ale S.U.A, la care se adaugau pozitiile diferite in
privinta sclaviei, au provocat razboiul de secesiune dintre statele din
nord si cele din sud. Nordistii, cei care au invins in acest razboi, au
impus defiintarea sclaviei si generalizarea principiilor de tip capitalist
la scara intregii tari.
B. DEZVOLTAREA ECONOMICA
In a doua jumatate a secolului al XIX - lea, dezvoltarea economica a S.U.A
s-a accentuat. Pana la sfarsitul secolului a fost desavarsita cucerirea
Vestului Indepartat, la care au contribuit prin extinderea retelei de cai
ferate si politica statului de incurajare a pionieratului.
Productivitatea agriculturii a crecut datorita specializarii accentuate si
mecanizarii pe scara larga, a introducerii speciilor animaliere
performante, a semintelor selectionate si a noilor metode agrotehnice.
Cea mai spectaculoasa dezvoltare a cunoscut-o insa industria, care spre
anul 1900 a depasit-o pe cea a statelor europene. Astfel, S.U.A au devenit
cea mai mare putere industriala si economica a lumii. A contribuit,
desigur, si abundenta de materii prime: carbune, minereuri de fier, aur,
arama, plumb, petrol, bumabac.
Un rol insemnat au mai avut afluxul capitalului european, in special cel
englez, abundenta si ieftinatatea fortei de munca, concurenta acerba. Nu in
ultimul rand, aceasta evolutie a fost impulsionata de realizarile
stiintifice si tehnice mondiale, precum si de spiritul inventiv american.
Ramurile industriale care au resimtit aceasta influenta au fost cea
metalurgica, electronica, chimica, alimentara, etc. Catre sfarsitul
secolului, taylorismul si standardizarea au marcat trecerea la productia de
masa. In paralel, concentrarea si centralizarea capitalurilor au condus la
aparitia concernelor si a trusturilor monopoliste, dintre care cele mai
cunoscute in epoca au fost "Standard Oil Company", fondat de John
Rockefeller, care controla 90% din rafinariile de petrol, "carnegie Steel
Company", care producea cea mai mare parte a otetului american. Monop |