|
Fundamentarea stiintei heraldice romanesti
Cu toate ca fenomenul heraldic s-a manfisetat pe teritoriul Romaniei inca
din feudalismul timpuriu, stiinta heraldica s-a transformat si dezvoltat in
tara noastra in secolele XIX-XX. Preocupari heraldice au existat insa si in
perioada anterioara. Subtilitatea cu care au fost exprimate ideile in
diferite steme sigilate, proportionalitatea diferitelor elemente,
expresivitatea fiecarei figuri dovedesc ca realizatorii stapaneau tehnica
heraldica si aveau temeinice cunostinte in ceea ce priveste gravarea.
Secolul XIX va aduce, insa, noi elemente. In primul rand se reglementeaza
si pentru Tara Romaneasca si Moldova utilizarea sigliilor de catre
autoritati.
Problema adoptarii de sigilii in emblema carora sa fie cuprins insemnul
traditional a determinat efectuarea de cercetari in privinta originii si
semnificatiei diferitelor elemente cuprinse in stema statului si in
emblemele districtuale.
Printre primii care au contribuit la dezvoltarea cercetarilor in acest
domeniu, a fost Gheorghe Asachi. In calitatea sa de conducator al Arhivei
Statului din Moldova, Gh. Asachi avusese posibilitatea sa cunoasca vechile
insemne folosite de localnici, fapt ce I-a permis sa scrie mai multe
articole pe aceasta tema.
Creste din ce in ce interesul spre insemnele folosite de inaintasi, se
cerceteaza cu insistenta vechile monede, se valorifiva tot mai mult
tezaurul daco-roman.
Este semnificativ in acest sens faptul ca dupa revolutia de la 1848,
romanii de peste Carpati au propus autoritatilor de la Viena completarea
stemei Transilvaniei cu un nou cartier in care sa fie reprezentat un
personaj feminin insotit de leu si acvila, imagine preluata de pe moneda
"Provincia Daca" din secolul III in care se exprima heraldic continuitatea
daco-romanilor in vechea Dacie.
Inspirat de monedele din sec. III, Gheorghe Magheru si-a compus o emblema
in care acvila si leul au aceeasi semnificatie.
Toate acestea au facut sa creasca tot mai mult interesul pentru stiinta si
arta blazonului. Insemnul heraldic este mult mai intens folosit ca mijloc
de lupta pentru infaptuirea dezideratelor epocii.
Infaptuirea unirii din 1859 a determinat un nou impuls in domeniul
cercetarii izvoarelor heraldice. Este semnificativ ca pe ordinea de zi a
Comisiei Centrale de la Focsani s-a trecut adoptarea noii steme a
Principatelor Unite. Sunt antrenati in realizarea acestui obiectiv
istorici, profesori si oameni politici. M. Kogalniceanu este unul dintre
cei care au luat parte activa la dezbateri, iar Ion Ghica a inaintat un
proiect de stema, care desi nu a fost adoptat, ramane unul dintre
interesantele proiecte supuse atentiei Adunarii.
O contributie remarcabila la dezvoltarea heraldicii romanesti a avut Cezar
Bolliac. Pe langa editarea tabloului DacoRomane, in care a inserat stemele
tarilor romane, Cezar Bolliac, publica si unele articole in care abordeaza
evolutia stemelor romanesti.
Dezbaterile care au avut loc in 1866 pe marginea elaborarii noii steme de
stat au p |