|
Premisele form?rii statelor medievale romāne?ti. Odat? cu des?vār¬?irea procesului de formare a poporului romān ?i a limbii romāne (secolele VIII-IX) īn istoria ce se scria īn spa?iul Carpato-Danubian-Pontic īncepe o nou? etap? -constituirea statelor medievale romāne?ti.
Formarea statelor medievale romāne?ti este, īn primul rānd, rezultatul ac?iunii mai multor factori interni: formarea rela?iilor feudale, necesitatea protej?riii averii acumulate de diferitele p?turi sociale, a reglement?rii rela?iilor dintre aceste p?turi, a ap?r?rii c?ilor comericiale interna?ionale care str?b?teau spa?iul romānesc ?i a centrelor de comer? intern (iarmaroace, a?ez?ri or??ene?ti), a valorific?rii economice a noilor terenuri etc.
Premisele interne au fost favorizate de anumite īmprejur?ri externe. Astfel, īn perioada care a urmat dup? invazia t?tarilor din 1241 a fost lichidat? pentru o vreme hegemonia regatului maghiar la sud ?i est de Carpa?i, ceea ce a permis forma?iunilor statale romāne?ti din aceast? zon? s? evolueze spre īnt?rirea propriei organiz?ri interne ?i extinderea lor teritorial?.
Constituirea statelor medievale romāne?ti a decurs īn cāteva etape: unificarea teritorial?, formarea structurilor sociale, a institu?iilor centrale statale de guvernare ?i ob?inerea independen?ei, recunoscut? de ??rile vecine.
Procesul de formare a statelor romāne?ti ?i-a g?sit expresie īn formula acceptat? de istorici despre evolu?ia societ??ii romāne?ti de la sat la stat. Aceast? formul? explic? esen?a procesului care a avut la baz? consolidarea ob?tei s?te?ti (īn frunte cu juzi sau cnezi) ca form? ini?ial? de organizare social? ?i autoadministrare īn perioada de dup? retragerea legiunilor romane din Dacia.
Interesele comune de ap?rare ?i de valorificare a terenurilor agricole serveau drept baz? pentru unirea mai multor ob?ti īn uniuni de ob?ti cu o c?petenie unic? īn frunte, numit? voievod, cnez, ban. Uniunile de ob?te se numeau "??ri" (din latinescul-terra). Marele istoric romān Nicolae lorga a numit aceste "??ri"- Romanii populare, īn izvoarele istorice str?ine ele se mai numeau
|