|
In preajma secolului al XVI-lea vastul si maretul Imperiu Otoman ajunsese la zenitul puterii sale. Pamanturile de sub dominatie otomana se intindeau din inima Europei centrale pana in deserturile Arabiei. In aproape toate componentele sale, Imperiul Otoman era temeinic si strict organizat. Asadar nu este o surpriza ca oamenii sub conducerea otomana erau organizati si ei la fel de precis. Astfel de la sultan si pana la locuitorii satelor, societatea otomana erau strict stratificata. In varful piramidei structurii sociale era sultanul conducator absolut si executor al deciziilor in ceea ce priveste deciziile de importanta majora. O treapta mai jos de sultan se afla un grup restrans de lideri bogati si stimati, carora le-a fost atribuit un statut special, acestia reprezentand “sclavii esentiali” ai sultanului. Principalele indatoriri ai reprezentantilor acestei clase “privilegiate” sunt protectia si marirea veniturilor statului spre beneficiul sultanului si Imperiului. Acesti lideri aveau de asemenea rolul de a conduce si apara vastul Imperiu Otoman.
In timp ce sultanul detinea si investea bogatii, iar liderii le protejau, majoritatea locuitorilor (re’aya ) avea sarcina sa produca aceste bogatii. Acestia trebuiau sa plateasca anumite procente din profituri provenind din comert, agricultura sau industrie sub forma unor taxe strict stabilite. Orasenimea, locuitorii satelor si populatiile de pastori formau amestecul eterogen al clasei re’aya. Societatea Otomana era clar divizata in clase sociale distincte, acestea nefiind nici inchise nici limitandu-se intelesul ca cu calitatile potivite si putin noroc, un om putea sa “promoveze” la un statut social mai inalt. Spre exemplu pentru a face parte din restransa clasa conducatoare de dupa sultan erau necesare trei calitati: patriotism inradacinat si loialitate fata de Imperiu si Sultan, acceptarea si practicarea religiei islamice, cunoasterea si practicarea “Obiceiului Otoman”, care consta in obiceiuri, comportamente si coduri lingvistice complexe. Daca un re’aya detinea aceste calitati, avea o sansa sa devina unul din putinii conducatori. Pe de alta parte daca unul din lideri nu
|