|
SIGHISOARA
Complex medieval de arhitectura militara, civila, ecleziastica de valoare
europeana, Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa
si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania.
Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei
geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-
lea "Perla Transilvaniei".
Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in
evul mediu tarziu.
Intemeierea localitatii conform cronicelor din secolul al XVII-lea este
datata la 1191 si 1198, insa fara baza documentara.
Prima atestare documentara a localitatii - in 1280 - nu marcheaza insa si
inceputul locuirii, atat pe teritoriul orasului cat si in zona
inconjuratoare din bazunul Mijlociu al Tarnavei Mari - locuire care cu mici
intreruperi depaseste 40000 de ani. Au fosst atestate arheologic: asezarea
apartinand epocii bronzului, doua asezari dacice ale epocii fierului din
care una a fortificat platoul inferior al Dealului Cetatii, un castru roman
pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si apoi a urmasilor lor.
Colonistii germani (sasi), asezati de regii Ungariei incepand cu a doua
jumatate a secolului al XII-lea in sudul Transilvaniei sunt cei care
intemeiaza o asezare rurala la baza dinspre sud a dealului Cetatii, langa
apa paraului Saes (Shaas). Denumirea paraului devine si a localitatii la
sfarsitul secolului al XIII-lea.
Se considera foarte probabile urmatoarele: asezarea existenta deja la
inceputul secolului al XIII-lea, avea ca punct de sprijin o mica
fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa
de invazia mongola (1241-1242); apoi reconstruita, pentru ca in 1280 sa
apara mentionat documentar Castrum Sex.
Asezarea trezeste interesul a doua importante ordine manastiresti care se
stabilesc pe platoul inferior al Dealului Cetatii; calugarii dominicani la
1298 care se mentioneza documentar localitatea sediu al manastirii -
Schespurch (Schassburg); apoi se stabilesc caligarii ordinului franciscan.
In secolul al XIV-lea, urmare a venirii altor colonisti germani acum
mestersugari, localitatea se urbanizeaza treptat - 1367 mentionat Civitas
de Segusvar. In secolul al XV-lea pericolul turcesc determina construira
zidului si a turnurilor de aparare care inconjoara tot Dealul Cetatii,
zidul fiind mentionat pentru prima data la 1490. Secolele XV-XVII
reprezinta perioada de maxima prosperitate si glorie pentru orasul-cetate
Sighisoara, bine pozitionat strategic si comercial la intersectia unor
importante drumuri medievale. Localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc
din Transilvania (1517) a avut un important rol economic, stategic,
cultural-artistic, politic, ecleziastic si monastic. Dupa numarul
mestersugarilor (25) era comparabil cu orase importante din vestul
Germaniei. A intretinut un comert infloritor cu celelalte orase sasesti, cu
diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Romanesti, dar a participat si |