|
Tr?s?turile ce caracterizeaz? fizionomia material? a Romei imperiale contrasteaz? puternic prin nepotriviri care ar fi ireductibile f?r? armoniz?rile istoriei ?i ale vie?ii.
Pe de o parte, num?rul considerabil al popula?iei sale ca ?i grandoarea arhitectural? si frumuse?ea marmorean? a edificiilor sale publice o aseam?n? cu marile metropole ale Occidentului contemporan. Pe de alt? parte, îngr?m?direa la care î?i condamna mul?imea locuitorilor pe un teren inegal ?i pe o suprafa?? restrâns? de natura ?i de oameni, îngustimea str?du?elor încâlcite, absen?a serviciilor edilitare, aglomerarea periculoas? a circula?iei sale o apropie de acele ora?e medievale pe care le-au zugr?vit cronicarii ?i de la care unele ora?e musulmane au p?strat pân? acum pitorescul seduc?tor ?i sordid totodat?, anomaliile neprev?zute si forfota anarhic?.
In perioada celor dou? dinastii, Flavii ?i Antoninii Roma atinge apogeul ei politic urbanistic ?i demografic. In momentul apogeului ei, Urbs Roma s-a extins pe o suprafa?? locuibil? de aproximativ 2000 de hectare, împ?r?it? de Augustus în 14 regiones. Pân? la mijlocul secolului al II-lea e.n. popula?ia ei a cunoscut o linie continu? de cre?tere. Maxima dezvoltare demografic? se înregistreaz? sub primii antonini, când ea ad?postea aproximativ 1.200.000 de suflete. Este veacul ei de aur, secol când Cetatea lui Romulus e denumit? de poe?i “zei?? a lumii ?i popoarelor, inegalabil? în splendoare”. Acum, ”toate drumurile duc la Roma”, pe ap? ?i pe uscat. Dar aceste c?i îi aduceau în primul rând hrana cea de toate zilele. Funda?ia lui Romulus î?i p?stra postul de conduc?tor politic al unui vast imperiu, dar ajunsese un ora? parazitar, hr?nit cu alimentele aduse din Italia ?i din provincii. Nu beneficia cel pu?in de o produc?ie me?te?ug?reasc? dezvoltat?.
Ca ?i în marile metropole capitaliste de azi, la tot pasul ne întâmpin? “m?re?ia sau mizeria”. Casa confortabil? si de lux a celor boga?i - denumit? domus, ocupa un teren mai izolat, avea numeroase înc?peri, gr?din?, opere de art?, etc. Ea se dezvolta în suprafa??, rareori poseda un etaj ?i tabernae la strad?.
Al doilea tip de construc?ie locuibil? fusese insula - un fel de “bloc” între patru str?zi, dotat cu mai multe etaje, apartamente, c?m?ru?e de închiriat ?i pr?v?lii la strad?. Este “casa de specul?“ zidit? din variate materiale slab legate între ele. Extensiunea ei orizontal? nu dep??ea 300 de m2 , o suprafa?? destinat? sus?inerii unei în?l?imi de 18-20 metri - o propor?ie inacceptabil? de normele arhitecturii antice. In asemenea îngr?m?diri de camere î?i duc via?a cei s?raci, acea plebs dornic? de pâine gratuit? ?i spectacole de circ, în continu? restan?? cu chiria pentru patronus. Intr-o “mansard?“ a unui asemenea “bloc“ - furnicar zidit pe colina Quirinalis, locuise ?i poetul Martialis, un chiria? în ve?nic? lupt? cu mu?tele ?i plo?ni?ele. Marile calamit??i ca incendiile ?i mi?c?rile seismice puternice aduceau pr?bu?irea acestor ?ubrede insulae. Cele dou? tipuri de locuin?e sunt bine p?strate la Ostia ?i în ora?ele acoperite de Vezuviu. La Roma, le cunoa?tem doar din izvoarele poetice ale vremii.
|