|
REVOLUTIA BURGHEZO-DEMOCRATICA DIN 1848
La mijlocul secolului al XIX-lea, tarile romane se aflau in etapa
istorica a infaptuirii revolutiei burgheze. Miscarea antifeudala si
nationala cuprinsese cea mai mare parte a societatii. Noua oranduire
burgheza, in ascensiune, urma sa inlocuiasca feudalismul, a carui decadere
incepuse cu peste un veac inainte. Revolutia burgheza avea tocmai rolul de
a produce aceasta schimbare fundamentala in societatea romaneasca, ceea ce
incercase si miscarea revolutionara din 1821. O data cu cu revendicarile de
ordin social, revolutia burghezo-democratica din 1848-1849 va inscrie pe
frontispiciul sau dezideratul unitatii tuturor romanilor si al
independentei politice.
Fiind interesata sa cucereasca putere in stat si sa obtina
libertatea economica deplina, burghezia va avea rolul conducator in
revolutie. Cuprinderea in program a revendicarilor maselor taranesti si
orasenesti si faptul ca masele au participat la sustinerea propriilor
revendicari si la apararea revolutiei vor da caracterul democratic al
revolutiei burgheze.
Lupta revolutionara desfasurata in cele trei tari romane - Tara
Romaneasca, Moldova si Transilvania - a avut caracter unitar. La baza
acestei unitati au stat cauzele generale si obiectivele principale
antifeudale si nationale. In acelasi timp, revolutia din tarile romane a
constituit o parte integranta a miscarii revolutionare europene.
REVOLUTIA BURGHEZO-DEMOCRATICA DE LA 1848-1849
DIN TRANSILVANIA
Revolutia de la 1848-1849 a pus la ordinea zilei problemele
fundamentale, sociale si nationale ale Transilvaniei: desfiintarea
iobagiei, asigurarea liberei dezvoltari a relatiilor capitaliste,
eliberarea nationala a romanilor. Ea a fost o revolutie antifeudala,
antiabsolutista, avand un caracter burghezo-democratic, care rezulta atat
din programul revolutiei cat si din fortele sociale participante.
Framantari revolutionare in martie-aprilie 1848
Ecourile izbucnirii revolutiei la Paris ( 22 februarie ), Viena (
13 martie ), si Pesta ( 15 martie ) au contribuit, in Transilvania, la
declansare unor manifestatii orasenesti la Arad, Timisoara, Cluj, Targu-
Mures, Alba-Iulia s.a. La 18 martie sunt adoptate legile revolutiei
maghiare, care introduc o serie de libertati democratice si transformari
structurale in Ungaria, dar manifesta totodata limite accentuate in ceea ce
priveste problemele sociale si nationale. Desi Transilvania era populata in
majoritate covarsitoare de romani, nobilimea liberala maghiara actiona in
scopul mentinerii "unitatii statale a teritoriului sfintei coroane".
Nationalitatile din Ungaria (slavii, romanii s.a.) nu erau recunoscute de
legile revolutiei maghiare, impunandu-li-se limba maghiara in viata
publ |