|
REVOLUTIA DIN 1848
In tarile Romane s-au produs trei revolutii in anul 1848: revolutia
din Moldova-care a fost inabusita de la inceput,cea din Muntenia, iar a
treia in Transilvania.
Incercarea de revolutie din Moldova.
IN DIMINEATA ZILEI de 27 martie, are loc la Iasi, intr-un hotel, o
intrunire a tinerilor insufletiti de idei nationale si reformatoare, la
care iau parte insa si alte persoane: boieri mari si mici, negustori si
cativa liberi profesonisti.Se redacteaza un memoriu in 35 de puncte, care
incepand prin "sfanta pazire a Regulamentului (organic) in tot cuprinsul
sau, fara nici o rastalmacire", cuprinde, intre altele: "grabnica
imbunatatire a starii locuitorilor sateni", imbunatatirea administratiei
(justitie, armata, finante), reforma scolara, ridicarea cenzurii,
infiintarea unei garzi cetatenesti si dizolvarea Obstestii Adunari ca una
ce fusese aleasa ilegal. O delegatie se prezinta lui Mihail Sturdza, care,
pentru moment, se preface a primi cele mai multe dintre cereri, dar, pe
urma, avand asigurat concursul garnizoanei din Iasi, ordona arestarea
capeteniilor miscarii. O parte din acestea urmau sa fie surghiunite
peste Dunare, in Turcia; cumparand insa, intr-ascuns, echipajul
barcazului care trebuia sa-i treaca la Macin, ei ajung la Braila, si aici,
cu ajutorul vice-consulului englez local, isi redobandesc libertatea,
ajungand apoi, prin Transilvania, in bucovina. Aici vin, direct din
Moldova, si altin revolutionari.
In vara anului 1848 se aflau in Bucovina Alexandru Cuza, viitorul
domn, Costache Negruzzi, Dimitrie Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo,
Manolache Costache Epureanu, fratii Rosetti, fratii Sion, intr-un cuvant-
cei mai de seama tineri ai Moldovei. Sosi, de asemenea, si Mihail
Kogalniceanu, care nu fusese amestecat in miscare, dar care avusese un
conflict cu fiul lui Mihail Sturdza si trebuise sa paraseasca tara. Cu
totii au fost prieteneste prieteneste primiti de familia Hurmuzachi, in a
carei casa, la Cernauti, si apoi la mosie, la Cernauca, aflara
ospitalitatea cea mai aleasa. Aici, in urma consfatuirilor avute si cu
ajutorulgazdei, refugiatii scot Gazeta Bucovinei, iar Mihail Kogalniceanu
publica in august 1848 Dorintele partidei nationale, noul program al
tineretului moldovean revolutionar. Acest program, in 36 de puncte, se
deosebeste mult de cererile revolutionarilor din martie; mai intai, el e
impotriva regulamentului organic si a protectoratului tarist care "nu poate
in nici un chip face fericirea tarii"; se cere apoi autonomia Moldovei,
egalitatea civila si politica a tuturor cetatenilor, adunare alcatuita din
reprezentantii tuturor starilor sau categoriilor sociale, garantarea
libertatii si a domiciliului, instructie gratuita, renuntarea, din partea
boierilor, la privilegii, |