|
Revolutia de la 1848, fenomen general european, continuare pe o treaptă superioară a celei din anul 1789, a fost pregătită de marile transformări din structura societătii, inaugurând o etapă nouă în dezvoltarea lumii moderne.
Marile revolutii care se produseseră în domeniile: demografic, agrar, industrial, ideologic, au dat expresie procesului general de dezvoltare pe cale capitalistă.
Revolutia din Tarile Romine se incadreaza in procesul revolutionar european. Dupa cum spunea istoricul Nicolae Balcescu: "Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si fara viitor, fara alta cauza decit vointa intimplatoare a unei minoritati sau miscarea generala europeana. Revolutia generala fu ocazia iar nu cauza revolutiei romine. Causa ei se pierde in zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi."
Revolutia de la 1848-1849 are cauze în gradul de dezvoltare a societătii în general, în acutizarea contradictiilor sociale, necesitatea solutionării problemei nationale prin constituirea unui singur stat românesc în cadrul fostei Dacii si impunerea unui statut international deosebit Tărilor Române, în conditiile tensiunii încordate existente între Rusia (puterea protectoare) si Turcia (puterea suzerană). Cauzele sunt si mai puternic reflectate în Transilvania, unde exploatarea natională este deosebită.
Expresie elocventă a tendintei permanente de modernizare a societătii românesti, revolutia de la 1848-1849 a continuat pe o treaptă superioară, idealurile revolutiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Caracterul modern al revolutiei rezultă din modalitatea de conducere si din practica politică, din continutul principalelor documente programatice, rezultate al actiunii si deciziei elementelor progresiste. Un element specific al revolutiei române îl reprezintă organizarea marilor adunări populare cu caracter plebiscitar. La revolutie a fost antrenată întreaga natiune, elementul fundamental fiind participarea tărănimii în proportie de masă.
Unitatea revolutiei române s-a manifestat în similitudinea conditiilor istorice de desfăsurare, programe asemănătoare, colaborare permanentă a fruntasilor revolutiei, prezenta acelorasi forte sociale participante, totusi, existând unele aspecte cu caracter particular pentru fiecare provincie, determinate în special, de natura regimului politic si de raporturile cu marile imperii vecine.
Desfăsurarea revolutiei (începuturile ei)
În primăvara anului 1848, tensiunea socială si politică în Principate a crescut foarte mult. Datorită conditiilor istorice concrete, programul revolutiei române a evoluat între minimal - reafirmarea statutului particular al Tărilor Române în plan international si în raporturile cu Poarta Otomană - si maximal - constituirea
|