|
Razboiul ruso-turc (1806-1812)
Razboiul ruso-turc de la 1806-1812 a insemnat o noua invazie a rusilor in
ambele principate, ocuparea pentru alti cinci ani a acestora cu acordul
condamnabil al lui Napoleon Bonaparte. "Scopul cel mai evident si cel mai
important, aprecia ministrul de externe rus in numele imparatului, este
alipirea celor doua principate la Rusia. Nici o alta achizitie nu poate sa
le inlocuiasca".
Sub presiunea ofensivei lui Napoleon, tarul a fost obligat sa incheie pace
cu turcii si sa se multumeasca doar cu teritoriul dintre Nistru si Prut,
adica Basarabia. Actul a fost savarsit de Turcia prin cedarea acestui
teritoriu romanesc.
Multi ani, Austria si Rusia au luptat impotriva Imperiului Otoman (1710-
1711, 1716-1718, 1735-1739, 1768-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829,
1853-1856): acele lupte au avut loc pe pamantul Romniei si au fost insotite
intotdeauna de ocupatie militara straina, care, adeseori, s-a mentinut mult
timp dupa ce razboiul propriu-zis s-a terminat, astfel ca tarile romanesti
au indurat nu numai devastarea si pierderile irecuperabile, dar au trecut,
de asemenea, si prin dislocari de populatie si amputari de teritorii
dureroase. De exemplu, Austria a anexat Oltenia temporar (1718-1793),
precum si Nordul Moldovei, numit Bucovina (1775-1918).
Dupa razboiul ruso-turc din 1806-1812, Rusia a anexat partea de rasarit a
Moldovei, teritoriul dintre raurile Prut si Nistru, numit mai tarziu
Basarabia (1812-1918).
Basarabia a fost cedata imperiului tarist prin pacea de la Bucuresti din
1812, care
punea capat razboiului ruso-turc debutat cu sase ani |