|
Razboiul civil din America de Nord
In prima jumatate a sec XIX-lea, industria textila, cea a masinilor si
industria hartiei a luat o mare dezvoltare in statele de nord ale Uniunii.
Seceratoarea si alte unelte agricole ale lui Mac-Cormic, masinile de cusut
si celalalte s-au raspandit in lumea intreaga. Pe la 1860, industria
Americii de Nord ocupa 1300000 de lucratori, iar Statele Unite aveau primul
loc din lume prin lungimea retelei de cai ferate. In fruntea statelor
americane, dpdv. al industriei, se aflau statele din N-E, in care nu exista
robie. Pentru lucratori conditiile de munca erau grele; din pricina
exploatarii crunte, multi lucratori se mutau in vest.
La inceputul veacului al XIX-lea, ziua de lucru in fabrici era de 13-
14 ore. In regiunile textile din N-V, lucratoarele traiau intr-un fel de
cazarmi supravegheate sever. In alte fabrici nu erau angajati decat
lucratori care aveau mai putin de 6 copii.
Lucratorii veniti din Europa o duceau si mai greu, totusi emigrantii
se inmulteau in fiecare an.
Incepand cu anul 1787 si pana la razboiul civil au emigrat din Europa
in America peste 5 milioane de oameni. Afluenta de colonisti peste ocean
crea o piata mai larga de desfacere pentru produsele industriale si stimula
astfel dezvoltarea capitalismului.
Pe masura ce se dezvolta industria textila mecanizata, nevoia de
bumbac se facea tot mai mult simtita. Cultura bumbacului devenind tot mai
rentabila, a inceput plasarea de capitaluri in regiunile tertile ale
statelor din sud. Pe aceste plantatii munceau pana la istovire, sclavii
negri.
Avand nevoie de noi brate de munca, plantatorii cumpareau pe negrii ca
pe vite. Cu toate ca, oficial, comertul cu sclavi era interzis,
contrabandistii ii aduceau intre peretii si dusumelele duble ale
corabiilor, unde foart multi se asfixiau si mureau.
Proprietarii isi tineau sclavii in lanturi. Ii puteau bate si ucide.
Dupa opt-zece ani de munca si suferinta, mare parte din ei mureau.
Deseori, sclavii se rasculau. In 1831negrii din Virginia s-au rasculat
sub conducerea lui Nat Tamer. Nefiind organizati si rascoalele lor fiind
numai izolate si locale, negrii erau totdeauna infranti.
Incepand de prin 1840, partizanii desfintarii robiei pornesc o
propaganda intensa impotriva sclavajului, ajutandu-I pe negri sa fuga de la
plantatori. Abolitionistii se recrutau dintre fermieri, muncitori si
elementele avansate ale burgheziei. Abolitionistii dadeau adapost sclavilor
fugiti si le inlesneau calatoria pan in Canada, unde sclavajul era
considerat desfiintat inca din 1834.
Pe la jumatatea veacului al XIX-lea a aparut cartea " Colima lui Mos
Toma", a scriitoarei Harriet Beecher Stowe in care erau zugravite in culori
impresionante suferintele negrilor si cruzimile plantatorilor. Carte a avut
un tiraj de sute de mii de exemplare si a |