|
Dacii sau ge?ii fac parte din marele grup etnic al tracilor ?i constituie cea mai însemnat? ramur? a lui, având o civiliza?le, o cultur? ?i o istorie politic? pe care n-a egalat-o nici o alt? ramur?. Se poate spune c? dacii sau ge?ii reprezint? elita numerosului grup al tracilor. Cu privire la mul?imea acestor traci, Herodot face o afirma?ie de cea mai mare importan?? : „Neamul tracic — spune el în cartea a cincea a Istoriilor sale — este, dup? acela al indienilor, cel mai mare dintre toate. Dac? ar avea un singur domnitor ?i ar fi uni?i între ei, ar fi de neînvins ?i, dup? cum cred ei, cu mult mai puternici decât toate popoarele. Obiceiuri au cam acelea?i to?i, afar? de ge?i ?i de travsi ?i de cei cari locuiesc mai sus de Crestonei".
Intr-adev?r, tracii se întindeau pe o suprafa?? enorm?, de la Marea Egee ?i din vestul Asiei Mici pân? în mla?tinile Pripetului ?i de la cadrilaterul Boemiei pân? spre Bug. Ei erau împ?r?i?i îns? într-o sumedenie de neamuri care se du?m?neau între ele. Din cauza aceasta nici nu se puteau ap?ra cum trebule ?i au fost supu?i de diferi?i cuceritori.
Cei mai însemna?i îns? dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau ge?ii. Sunt dou? denumiri pentru omul, ?i acela?i popor, dup? cum munteni, moldoveni ?i transilv?neni sunt trei denumiri pentru aceea?i realitate etnic? : românii. Istoricul, geograful ?i etnograful antic Strabo arat? de altfel limpede c? dacii ?i ge?ii vorbesc „aceea?i limb?". Imp?r?i?i într-un mare num?r de triburi, ei locuiau tinutul cuprins între, Tisa, Dun?re, Marea Neagr? ?i Nistru, trecând în unele p?r?i ?i peste aceste hotare. Astfel, la sudul Dun?rii, ei se întindeau pân? la mun?ii Balcani, mai ales în partea de est, dinspre mare. Spre r?s?rit, treceau Nistrul, înalntând pân? spre Bug, iar spre apus, ajunseser? pân? la Dun?rea panonic?.
În secolul al II-lea î.e.n. are loc ?i înaintarea puterii romane în Peninsula Balcanic?. Regatul macedonean care, în urma luptei de la Pydna, în 168, fusese împ?r?it în patru p?r?i puse sub privegherea Romei, este desfiin?at ?i transformat în provincie roman? în anul 146, în a doua jum?tate a secolului au loc numeroase lupte între romani de o parte, ilirii, cel?ii ?i tracii de la Dun?rea mijlocie, de cealalt?. Ace?tia din urm? atac? mereu ?i prad? ?inuturile ocupate de romani sau protejate de ei. În câteva rânduri izbutesc chiar s? bat? armatele romane, nu pot îns? pân? la urm? s? împiedice înaintarea înceat?, dar sigur?, a legiunilor. În multe din aceste r?zboaie ?i expedi?ii de prad? spre miaz?zi, ge?ii au fost tovar??ii cel?ilor, tracilor ?i ilirilor, împ?r?ind cu ei câ?tigul, dar având asupra lor urm?torul avantaj : în caz de pericol, se retr?geau dincoace de Dun?re, pe când ceilal?i r?mâneau expu?i represiunilor romane. Rezultatul final al acestor lupte a fost o sl?bire complet? a neamurilor celtice, ilirice ?i tracice de la sudul Dun?rii care în curând vor înceta s? mai joace un rol politic, prinse între puterea Roman? în plin? expansiune de o parte ?i statul dacic care va ajunge sub conducerea lui Buerebista la cea mai înalt? expresie a sa, de cealalt?.
Ridicarea statului dac în secolul întîi înaintea erei noastre se explic? prin-tr-un complex de factori, în primul rând, cre?terea puterii economice a masei poporului; apoi, ivirea unei personalit??i politice ?i militare remarcabile, regele Buerebista, cel mal de seam? cârmuitor pe care 1-au avut str?mosii no?tri, se adaug?, în sfârsit, ?i o conjunctur? extern? favorabil?, sl?birea vecinilor cel?i, iliri ?i traci în urma îndelungatelor conflicte cu romanii. Se pare c? Buerebista a avut o lung? domnie, scriitorul lordanes din secolul al Vl-lea al erei noastre dac? început al ei anul 82 î.e.n., an ce a fost îns? pus în dubiu de cercet?ri recente, care a?az? începutul st?pînirii lui între anii 70 ?i 60. R?zboaiele pe care le-a purtat Buerebista cu neamurile vecine au fost încununate de succes. Ca urmare a izbânzilor sale militare, Buerebista realizeaz? un stat cu o suprafa?? considerabil?, cuprinzând nu numai toate teritoriile locuite de daco-ge?i, dar si unele din teritoriile vecinilor cel?i, iliri ?i traci. Hotarele acestui stat erau spre r?s?rit ??rmul M?rii Negre ?i Bugul, spre miaz?noapte Carpa?ii P?duro?i, spre apus cadrilaterul boem, Dun?rea mijlocie ?i Morava, spre miaz?zi, muntele Haemus sau lan?ul Balcanllor. Capitala acestui întins stat a fost orasul Argedava. Nu se ?tie precis unde era situat: unii înv??a?i 1-au identificat cu Arcidava, în Banat; al?ii 1-au a?ezat pe Arge?, la Pope?ti, iar recent s-a emis p?rerea c? ar fi fost în mun?ii
|