|
1.1.Organizarea economica si sociala
Constituirea statelor feudale romanesti Moldova si Tara Romaneasca
in secolul al XIV-lea si afirmarea autonomiei voievodatului
Transilvaniei in primele secole ale acestui mileniu au avut un rol
important in constituirea unui model economic feudal in aspectele sale
fundamentale: proprietatea, ocupatii, relatii, institutii. "Un
feudalism desigur diluat, periferic, convietuind cu numeroase alte
elemente de esenta nefeudala..., dar totusi feudalism."
a. Proprietatea feudala. Constituie elementul fundamental al
ansamblului feudal. Bazele sale au fost puse in secolele anterioare. Odata
cu formarea statelor feudale si organizarea institutiei domniei, unei parti
a nobilimii prestatale i s-au confirmat, prin acte scrise emise de
cancelaria domneasca, drepturile sale funciare.
Indiferent daca era vorba de "proprietatea" domneasca, boiereasca,
manastireasca, domeniu feudal era format din doua parti: o parte, redusa ca
proportii in secolele XIV-XV, pusa in valoare de taranii dependenti pe baza
muncii sub forma de claca; o alta parte, formata din vetrele satelor,
terenuri agricole (aflate in posesia taranilor), pasuni si paduri.
Pentru a face ca pamantul sa produca venituri, seniorul-in cazul nostru
boierul-trebuia sa aiba pe domeniul sau tarani, care sa dispuna de o
parcela de pamant, de inventar agricol si de vite. Asupra delnitelor
taranesti stapanul avea un drept destul de limitat. Taranii aveau un drept
de posesiune, de folosinta asupra delnitei, ei nu puteau sa o instraineze,
dar puteau sa o lase mostenire. Deasupra dreptului de posesiune al
taranului exista, deci, un drept de stapanire al boierului, potrivit caruia
el pretindea o parte din roadele pe care le dadea pamantul.
Pe domeniul feudal se produceau aproape toate cele necesare. In
secolele XIV-XV, cand domeniul se infatisa ca o unitate economica, stapanii
dispuneau de o serie de drepturi numite "monopoluri senioriale" : monopolul
morii, al tabacariilor, pivelor, darstelor. Veniturilor realizate astfel li
se adaugau cele de la vamile interne existente pe domeniu.
Economia inchisa a domeniului a dus la izolare, autarhie, iar in plan
politic la cresterea puterii (imunitatii) stapanului.
Imunitatea feudala era un atribut al marelui domeniu. Boierii si
manastirile care se bucurau de imunitate concentrau in mana lor exercitiul
tuturor drepturilor suverane pe teritoriul pe care il stapaneau. In plan
economic insemna: scutirea, in beneficiul stapanului domeniului, de darile,
in natura si bani, ca si de muncile datorate domniei si interdictia
amestecului reprezentantilor puterii centrale cu atributii administrative,
judecatoresti si fiscale da a intra pe domeniul respectiv.
Pentru administrarea domeniului functiona o "curte", care indeplinea,
in caz de razboi, rol militar. Pe marele domeniu se gasea, de obicei, o
constructie fortificata, care indeplinea functia castelului clasic.
Relatiile d |