|
În vara anului 1096, pentru prima oar? în istorie, o mare armat? cre?tin?, alc?tuit? din oameni apar?inând mai multor popoare, a pornit spre R?s?rit. Aceasta era format? din: cavaleri nobili, scutierii acestora, c?l?re?i, ??rani, or??eni, atât b?rba?i, cât ?i femei. Au fost între 50 pân? la 70000 de oameni care au pornit la drum, împ?r?i?i în cinci sau ?ase grupuri, urmare pove?tilor despre minunile Ierusalimului ?i perspectiva unei pr?zi bogate.
Petru de Amiens, numit ?i Petru Eremitul, conducea o asemenea ceat? de s?rmani. Înainte de aceasta, murdar ?i zdren??ros, c?lare pe un m?gar, a str?b?tut regiuni întinse ale Fran?ei, f?când cunoscut? cruciada.
Înaintea marii armate cruciate, au pornit trupe izolate conduse de Eremit ?i de un cavaler, “Walter cel f?r? de avu?ie” formate din aproximativ 15000 de oameni. Prima trup? a p?r?sit Renania de Nord în martie ?i s-a îndreptat spre sud-est, traversând Ungaria ?i Bulgaria de ast?zi. Ambele cete de ??rani au trebuit s? înfrunte popula?iile locale.??ranii au suferit pierderi grele, c?ci pentru un asemenea gen de înfrunt?ri nu erau preg?ti?i. Duceau lips? de alimente ?i de arme, ceea ce a f?cut ca pe drum s? comit? pr?d?ciunii din cauza c?rora au fost prigoni?i de localnici, cu toat? cruzimea. Cu toate acestea Petru ?i oastea lui au ajuns, la începutul lui august 1096, înaintea por?ilor Constantinopolului, la dou? sapt?mâni dup? sosirea trupei lui Walter.
La jum?tatea lunii august 1096 a pornit din patrie ?i armata cruciat? propiu-zis?, bine echipat?, sub comanda lui Gottfried de Bouillon, duce al Lorenei de Jos, m?r??luind tot drumul terestru spre sud-est. La 23 decembrie a ajuns ?i aceasta la Constantinopol. Cea mai mare armat? se afla sub comanda lui Raimund de Toulouse, în a c?rui suit? c?l?torea ?i reprezentantul papal Adhemer. Alt? armat? condus? de Bohemud din Tarent, cel mai lipsit de scrupule conduc?tor al primei cruciade, a navigat cu armata sa pe Marea Mediteran?, spre r?s?rit. Tot pe nave au ajuns în toamna lui 1096 la Bosfor ?i Robert de Flandra ?i ?tefan de Blois.
Împ?ratul Alexie I al Bizan?ului îi adresase, în 1095 papei Urban al II lea rug?mintea s?-l ajute pentru a învinge hoardele selgiucizilor ?i pecenegilor ?i a recuceri teritoriile pierdute. El dorea s? angajeze mercenari , pe care s?-i pl?teasc?, ?i care s?-i dea ascultare. În loc de aceasta s-a pomenit cu armat? ??r?neasc?, trupe de cavaleri conduse de prin?ii lor, ceea ce i-a dat de în?eles c? inten?iile celor dou? p?r?i nu coincideau.
|