|
Profitānd de declinul Imperiului Roman, popoare barbare venind din nordul ?i estul Europei ?i din Asia au īnceput s? se a?eze pe teritoriul acestuia dup? numeroase lupte, īncepānd cu secolul III.
Primii au fost go?ii, care, din cauza unor schimb?ri de clim? au migrat din nordul Dun?rii ?i al Rinului īnspre imperiu. Īn secolul III, au īnceput atacurile asupra imperiului. Ramura vestic? a go?ilor, vizigo?ii, s-au a?ezat īn spa?iul locuit de daco-romani, la nord de Dun?re. Au devenit federa?i dup? īnfrāngerea lor de c?tre Constantin cel Mare, īn anul 332 ?i au fost cre?tina?i, majoritatea īn erezia arian?. Īn anul 376, īn urma unei invaziia hunilor, vizigo?ii au intrat īn Imperiul Roman ?i i-au īnvins pe romani la Adrianopol, īn 378. Au fost accepta?i ca federa?i ?i a?eza?i īn provincia Moesia. Ramura estic? a go?ilor, ostrogo?ii, tot īn urma invazei hunilor, s-au refugiat īn Pannonia, unde vor fi domina?i de aceia?i huni. Ace?tia erau un popor de origine turcic?, veni?i din Asia central? ?i-au format īn Pannonia un centru de putere, un regat, de unde au atacat īn mod constant Imperiul Roman. Grupurile germanice din cāmpia pannonic? le erau subordonate ?i le pl?teau tribut.
Vizigo?ii condu?i de Alaric I (395-410) au p?r?sit Moesia ?i au atacat Italia, jefuind Roma. Apoi, au plecat īn Galia ?i au īntemeiat primul regat barbar pe teritoriul Imperiului Roman īn anul 418, regat care avea capitala la Tolosa (Toulouse). Teoretic, regatul era federat ?i recuno?tea autoritatea imperiului, dar īn realitate, regatele barbare au devenit cu timpul independente. Teodoric I (418-451), cel care īntemeiase regatul de la Tolosa a fost cel care a rupt leg?turile cu imperiul, īn anul 439. Statul vizigot s-a extins īnspre Hispania, iar dup? īnfrāngerea suferit? īn fa?a francilor, īn 507, Galia a fost pierdut?, iar regatul vizigot a ocupat o mare parte din peninsula Iberic?. Statul vizigot a fost condus dup? un cod de legi inspirat de cel roman, codul Liber Iudiciorum, alc?tuit de
|