|
Bucuresti, cea mai nociva capitala europeana
Pentru cei care nu credeau in textele ecologiste cu "Un om - un pom", putem
depune acum marturie ca principala cauza a calvarului bucurestean este
defrisarea masiva a perdelelor de protectie de la marginea orasului,
dublata de pierderea spatiilor verzi intravilane (totalul de spatiu verde s-
a injumatatit dupa 1989). Poluare, morbiditate, mortalitate, copii nascuti
cu malformatii sau intoxicati cu plumb, perioade lungi de expunere critica
la factori nocivi, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe
tara - acestea sunt efectele fiecarui pom taiat pentru ca statea in fata
usii unui garaj si a fiecarui petec de iarba peste care s-a asezat un
butic. Bucurestiul a ajuns cea mai aglomerata, cea mai poluata, cea mai
sterpa, cea mai periculoasa capitala din aceasta zona a lumii. Si, in toiul
devastarii, administratia vrea sa ne lase si fara parcurile Titan, IOR,
Izvor si Unirii.
Migratia masiva spre orase din perioada comunista a afectat, inevitabil, si
Bucurestiul. Schimbarea conditiilor economice a condus, in cele din urma,
si la cresterea, de aproape sase ori, a numarului de masini de pe strazile
orasului (aproximativ doua milioane, cu tot cu cele in tranzit sau venite
pentru aprovizionare). Efectele poluarii cauzate de acestea vor fi
analizate in cele ce urmeaza.
Cel mai aglomerat oras din Europa Centrala si de Est
In afara de aglomeratie, un alt factor de dezechilibru a fost disparitia
spatiilor verzi: de la 34,7 milioane de metri patrati in 1989 la 22,8
milioane in 1995 si la doar 17 milioane (exact jumatate) in 2001. Astazi,
dupa un an, nu exista o statistica actualizata, dar putem lesne banui ca
este un pic mai rau decat anul trecut.
Poluarea industriala, desi nu a avut o crestere spectaculoasa (ci doar o
depasire constanta a limitelor admise), este totusi un alt factor important
de disconfort. Presa declara zona Pantelimon drept zona calamitata inca din
1998, citand constatarile Corpului de Control al Guvernului. Neferal,
Acumulatorul si Institutul de metale neferoase au plouat pana la distrugere
intreaga zona, atingand si comunele Cernica, Branesti si Pantelimon.
Reziduurile acestor fabrici constau in plumb, cupru, zinc, aluminiu, metale
grele, oxizi ai acestora, acizi, cianuri, oxizi de sulf, zguri si pulberi
in suspensie. Deversarile, mai ales cianurile, ajung deseori direct in
casele locuitorilor din zona, prin intermediul apei potabile - infestata in
zonele in care conductele sunt perforate iar cianurile nu omoara
instantaneu, ci prin cancer. Pantelimonul este poluat intens de peste 40 de
ani, astfel incat s-a ajuns la cote incredibile de contaminare a solului,
majoritatea produselor alimentare din zona - fructe, legume, cereale,
furaje pentru animale - find purtatoare de toxine. Vegetatia din zona
depaseste de 20 de ori concentratia maxim acceptata (CMA) de plumb si de
cinci ori cea de carbon.
Concentratia de plumb era, la momentul efectuarii studiului, de 230 de ori
mai mar |