|
Pericle/Perikles (c. 490-429 î.Hr.), om politic atenian. Fiu al generalului Xantip (înving?torul de
la Mycale) ?i al Agaristei (nepoata lui Clistene) din familia Alcmeonizilor. Pericle apare în 472 în calitate
de choreg la premiera piesei Per?ii a lui Eschil. În 463 se afirm? în via?a politic? a cet??ii ca acuzator în
procesul intentat lui Cimon, liderul partidei aristocratice, m?rturie a apartenen?ei sale la tab?ra democrat?.
Dup? asasinarea lui Efialte (461), Pericle devine,, pentru trei decenii, conduc?torul democra?ilor radicali, realizând întregul program politic al acestuia, democra?ia atenian? cunoscând în aceast? epoc? apogeul în-
floririi ei. Pericle ini?iaz? construc?ia zidurilor lungi dintre Atena ?i porturile Pireu ?i Faleron (462-445),
lupt? împotriva Spartei ?i a Persiei (sprijinind printr-un corp expedi?ionar atenian, încercarea Egiptului de
a se emancipa de sub domina?ia ahemenid?), particip? ca strateg la b?t?lia de la Tanagra (457) ?i continu?
consolidarea ligii delioatice, transformând-o treptat într-un adev?rat imperiu atenian. Tezaurul ligii este
transferat de la Delos la Atena, tributul datorat de fiecare polis membru al ligii este fixat de atenieni o da-
t? la 4 ani, tot ace?tia hot?rând modul de folosire a lui; clehurii ateniene sunt create în numeroase p?r?i ale
M?rii Egee ?i Helespontului. Încerc?rile membrilor ligii de a se retrage din imperiul atenian sunt reprima-
te prin for?a armelor (Eubeea în 446, Samosul este cucerit de Pericle dup? un asediu de 9 luni în 439).
Prin ,,pacea lui Callias” (449/448) sunt încheiate oficial r?zboaiele medice, Atena ob?inând recunoa?terea
de c?tre Persia a ligii sale. Planul lui Pericle de a convoca la Atena un congres panelenic, în anul urm?tor,
e?ueaz? îns? datorit? opozi?iei Spartei. Sprijinul acordat de Sparta ligii beo?iene declan?eaz?, în anii
447-446, un conflict militar cu Atena, încheiat în 446/445 printr-o pace ,,de 30 de ani”. Dup? aceast? da-
t?, Pericle încearc? s? consolideze prin mijloace pa?nice puterea atenian? ?i ini?iaz? un vast program de
construc?ii. În 443 opozi?ia conservatoare este înfrânt? prin exilarea liderului ei Tucidide, fiul lui Melesias
de la aceast? dat?, Pericle este ales, pân? în 430, an de an, strateg, exercitând puterea necontestat? în stat.
În 448/447 Fidias inaugureaz? construc?ia Parthenonului, în 437/436 încep lucr?rile la Propylee, în 442 se
încheie în?l?area Odeonului, pe Agora este zidit Thesaionul. Cercul format în jurul lui Pericle include fi-
guri dintre cele mai reprezentative ale epocii: Sofocle, Herodot, Fidias, Anaxagoras, Protagora, Damon.
O dat? cu accentuarea contradic?iilor dintre cele dou? mari simahii ale lumii grece?ti, cea peloponesiac? ?i
cea atic?, Pericle î?i îndreapt? aten?ia spre lumea elen? apusean?, încheind alian?e cu ora?ele Rhegion din
sudul Italiei ?i Leontinoi din Sicilia, apoi intervine în favoarea Corcirei în conflictul acesteia cu Corintul
(aliat statornic al Spartei). Prev?zând cu luciditate inevitabila ciocnire cu Sparta, Pericle alege el momen-
tul declan??rii acestei confrunt?ri care se va transforma în r?zboiul peloponesiac (431-404). În ultimii ani
ai vie?ii, este asaltat de frontul comun al opozan?ilor s?i; Tucidide, liderul aristocra?ilor, revenit din exil în
433, se aproprie de Cleon, conduc?torul p?turilor democrate extremiste, ?i de cercurile religioase, conser-
vatoare, nemul?umite de ,,iluminismul” sofist al lui Pericle. În urma unor procese publice ini?iate de du?-
manii politici ai lui Pericle, Fidias ?i Anaxagoras sunt obliga?i s? p?r?seasc? Atena, numai cu mari efor-
turi reu?e?te Pericle s-o salveze de aceea?i soart? pe Aspasia, so?ia sa. El însu?i cade în 430, victim? unui
proces, dar este reaoilitat în anul urm?tor. Moare de cium? câteva luni mai târziu, într-un moment dintre
cele mai critice pentru cetatea sa. Personalitate multilateral?, cel mai str?lucit orator al epocii, de o ?inut?
etic? irepro?abil?, Pericle a ridicat Atena, în timpul guvern?rii sale, la apogeul dezvolt?rii ei economice,
politice ?i culturale.
|