|
PROGRAMUL POLITIC PASOPTIST SI CREAREA
ROMANIEI MODERNE
Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante
revolutii din istoria moderna a romanilor.
In lipsa unei burghezii nationale puternice, sustinerea revolutiei a
venit, in principate (de la boierimea locala si tinerii intelectuali) si
din Transilvania (tinerii intelectuali romani). Revolutia a fost un pas in
lupta de eliberare nationala, ceea ce a pregatit Unirea Principatelor si
Independenta. Cunoscuti ca romani din Transilvania de catre austrieci (prin
Constitutia din 20 februarie) si de catre maghiari (prin legea
nationalitatilor-iulie 1849), constiinta nationala a poporului roman, a
iesit bine intarita din revolutie.
Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani
(cu o unitate politica) pe care il conduceau, il militau . Pregatirea
unitatii de cunostiinta nationala o constituia o idologie numita daco-
tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul "Romania", iar in 1840 apare,
editat de Mihail Kogalniceanu, "Dacia literara", cu un mesaj de unitate
politica, obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al
literaturii romanesti, in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni,
munteni, ardeleni, banateni si bucovineni.
In 1843, la deschiderea primului curs universitar de istorie nationala
la Academia Mihaileana, Kogalniceanu isi definea crezul politic spunand ca
priveste patria ca fiind un loc unde se vorbste romaneste iar ca istorie
nationala, priveste istoria Moldovei intregi, a Valahiei si a fratilor din
Transilvania. Acesta mai mentioneaza faptul ca istoria este obiectul
cursului lui.
In 1845 apare prima revista de istorie romaneasca numita "Magazin
istoric pentru Dacia" , care se adresa tuturor romanilor, purtand semnatura
lui Nicolae Balcescu si a transilvaneanului August Treboniu Laurian.
In 1848, se publica doua mari poeme ale lui Vasile Alecsandri
("Desteptarea Romaniei" si "Hora Ardealului") si totodata si un poem
puternic scris de Andrei Muresanu ("Un rasunet") cunoscut acum ca fiind
imnul de stat al Romaniei ("Desteapta-te romane!"), cu muzica lui Anton
Pann. In aceeasi epoca devine un simbol national si tricolorul. Prin
decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie 1848 se
stabilea ca drapelul sa aibe culorile: rosu, galben si albastru. Asezate pe
orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei:
"Dreptate-Fratie". Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a
pastrat pana in vremea unirii din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda.
Dispunerea acestora pe verticala si cu culoarea albastra langa lance s-a
hotarat abia in anul 1867.
Oamenii politici care vor juca un rol important in realizarea Unirii
si a independentei (cum ar fi: M |