|
Oracolul din Delfi
Amplasat in centrul Greciei, la nord de Golful Corint, sanctuarul lui
Apollo din Delfi a constituit, vreme de secole, cel mai cautat si mai
vestit oracol al lumii antice.
Pozitionarea sa in centrul anticei Elade, dar mai ales influenta spirituala
si conotatiile magice pe care oracolul le-a exercitat in constiinta
oamenilor au facut ca orasul de la poalele Muntelui Parnasos sa fie
considerat, la acea vreme, "omphalos", adica centrul lumii. In legatura cu
aceasta, mitologia greaca relateaza ca Zeus, in primele zile ale creatiei,
a lasat sa zboare spre inaltimi, de la ambele capete ale Universului, doi
vulturi. Locul de intalnire a acestora, de deasupra stancilor numite
Phadriade ("Stralucitoarele"), Trandafirul si Inflacarata, de pe Muntele
Parnasos, a fost considerat punctul central al lumii.
Desi oracolul este asociat de cele mai multe ori cu numele lui Apollo, este
de consemnat faptul ca sanctuarul din Delfi a fost inaltat pe ruinele unui
templu al zeitei Geea, Mama a Pamantului, care era pazit de sarpele Python.
Apollo, fiul lui Zeus, a ucis sarpele cu sagetile sale, asigurandu-si
dominatia asupra intregii regiuni. Transferul puterii de la Geea la Apollo
semnifica triumful conceptiei patriarhale, importata probabil de la
dorieni, care au inlocuit organizarea maritala specifica civilizatiei
mediteraneene timpurii.
Un oracol pentru toata lumea
Sanctuarul lui Apollo se impune din ce in ce mai pregnant in viata
religioasa a antichitatii, devenind, din sec. al. VIII-lea i.Hr., cel mai
influent si prestigios centru spiritual al Eladei. Punctul culminant al
oracolului a fost marcat intre 595-586 i.Hr., in timpul asa-numitului
"Razboi Sfant", cand regiunea Delfi a devenit parte a unei federatii de 12
triburi din nord-estul Greciei, administrata de Liga Amfictionica. In 595
i.Hr., Liga a intervenit, ajutata de Athena si Sicyon, pentru a apara Delfi
de ambitioasele nazuinte ale orasului rival Krissa, care dorea controlul
absolut al zonei. Pentru a comemora victoria, Liga a instituit primele
Jocuri Pythice, similare cu cele de la Olimpia, organizate din patru in
patru ani si constand in concursuri atletice si muzicale, numite astfel
dupa Pythia, preoteasa oracolului. Timp de peste o mie de ani, pana in sec.
al IV-lea d.Hr., oamenii din intreaga Grecie, dar si din alte zone, veneau
la Delfi pentru a intreba oracolul despre afaceri, casatorii, cultivarea
pamantului, calatorii. Sunt de amintit in acest sens solicitarile adresate
oracolului de Iason, conducatorul expeditiei Argonautilor spre Marea Neagra
in cautarea "Lanii de Aur" sau de catre Cressus, regele Lydiei, inaintea
razboiului cu persii.
Prezicatoarea antichitatii
Pythia, preoteasa, era o taranca ce trebuia sa aiba peste 50 de ani si sa
duca o viata fara pata. Ritualul prevedea ca preoteasa si solicitantii sa
se purifica in apele izvorului Castalia de la poalele Muntelui Parnasos,
apoi, pentru a constata daca zeul era dispus sa vorbeasca prin gura
P |