|
Īn anul 1699, potrivit tratatului semnat la Karlovitz, la īncheierea ostilit??ilor dintre cele dou? mari puteri militare din zon? polonezii trebuiau s? p?r?seasc? cet??ile ?i m?n?stirile din Moldova, iar turcii s? elibereze Cameni?a ?i teritoriul ocupat īn Ucraina. Īn acela?i timp, turcii se obligau s? nu refac? cet??ile din Moldova, pe care trebuiau s? n-o transforme īn pa?alāc.
Cā?iva ani mai tārziu, Antioh Cantemir (1705-1707), pentru a gr?bi plecarea polonilor a trimis o armat? īn frunte cu Lupu Costachi la Suceava ?i la Neam? ?i "scoaser? pre to?i le?ii din ?ar?". Īn timpul luptelor, ora?ul de la poalele cet??ii a suferit mari distrugeri, atāt īn ceea ce prive?te construc?iile civile, cāt ?i cele religioase: Biserica Domneasc? "Sf. Dumitru", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" ridicat? de Gheorghe ?tefan ?i biserica catolic?.
Timp de peste un deceniu de acum īnainte, Cetatea Neam?ului nu mai apare decāt īn documentele ce se refer? la m?n?stirea Sf. Nicolae din cetate, de mult timp subordonat? fa?? de M?n?stirea Secu.
Va reveni īn actualitate odat? cu izbucnirea r?zboiului austro-turc din 1716-1718, care s-a desf??urat ?i pe teritoriul Moldovei. Partida austrofil?, īn frunte cu Vasile Ceaurul, un nepot de-al fostului domn Gheorghe ?tefan, a īncercat eliberarea ??rii de turci cu ajutorul austriecilor. Un corp expedi?ionar austriac, condus de francezul Franēois Ernaut de Lorena, trece mun?ii ?i ocup? Cetatea Neam?, cāteva m?n?stiri īnt?rite (Ca?in, Mira, Sucevi?a) ?i ajunge pān? la Cāmpulung.
Īnainte de a intra īn cetate, austriecii ?i-au asigurat merindele necesare de la locuitorii din vecin?tate ?i "au mai tocmitu ce era stricatu īn cetate", iar pentru aprovizionarea cu ap? "au deschisu ?i pu?ul celu vechiu ?i adāncu al cet??ii". De aici au pornit spre Ia?i, pentru a-l prinde pe domnitorul Mihai Racovi?? (1703-1705; 1707-1709; 1715-1729), r?mas credincios Por?ii. Dar, cu ajutorul t?tarilor, corpul expedi?ionar austriac este īnfrānt ?i Franēois Ernaut decapitat, īn locul īn care mai tārziu va purta numele de Crucea lui Feren?. Restul c?tanelor austriece din cetate, īn?tiin?ate de cele īntāmplate la Ia?i, au p?r?sit īn grab? locul, retr?gāndu-se spre Suceava. Oastea domneasc? va cuprinde cetatea f?r? lupt? ?i pentru ca aceasta s? nu mai fie folosit? de adversari, "puse foc ?i arse merindele ?i cl?dirile ?i au astupatu pu?ul cela cu ap?".
Īn leg?tur? cu fapta ordonat? de Mihai Racovi??, letopise?ul lui I. Neculce spune c? "lui Mihai vod? i-au venit de la Poart? poronc? s? strice Cetatea Neam?ului ?i Miera, unde au ??zut c?tanele. ?i le-au str?cat, iar nu foarte de tot". Cāt de mari au fost distrugerile nu se ?tie; se prea poate ca acestea s? fi fost limitate, dar sigur este faptul c? dup? acest moment Cetatea Neam?ului ī?i pierde orice importan?? politico-militar?, iar procesul de degradare se accentueaz? continuu, prin "conlucrarea" factorilor naturali cu ac?iunea locuitorilor din ora? ?i din īmprejurimi.
De-a lungul unui secol de acum īnainte, pe parcursul c?ruia domnitorii fanario?i, ca simpli func?ionari ai Por?ii, erau lipsi?i de orice interes de a p?stra sau a reface cet??ile distruse sub privirile īng?duitoare ale ispravnicilor, locuitorii din tārg au transformat cetatea īntr-o adev?rat? carier?. Cu piatra din d?rām?turile zidurilor, a bastioanelor ?i din pilonii podului au fost ridicate numeroase construc?ii, a?a cum s-a īntāmplat ?i īn timpul administra?iei regulamentare.
Indignat de aceast? lips? de grij? fa?? de relicvele noastre istorice, poetul Alexandru Hrisoverghi a publicat īn anul 1834 a sa od? moralizatoare, La ruinele Cet??ii Neam?ului, īn care protesteaz? īmpotriva vandalismului manifestat de localnici fa?? de ruinele cet??ii. Subliniind importan?a acestui protest, B.P. Ha?deu ar?ta c? din cetate
n-ar fi r?mas azi nici-o piatr? sub izbirile administra?iei regulamentare, dac? poetul Hrisoverghi nu protesta la timp contra ultravandalismului de a distruge pān? ?i ruinele.
|