|
MUZICA
Muzica clasica isi are originea in Renasterea italiana. Reforma si
Contrareforma acorda un loc tot mai important cantecului in cursul slujbei,
ceea ce da nastere oratoriului in Italia, cantata in tarile germane si
marelui motet in Franta. Marii compozitori isi pun in evidenta talentul
prin intermediul unui instrument privilegiat, orga, aspirand la titlul de
capelmaistru.La sfarsitul secolului XVI apare un nou gen, opera ilustrata
in 1607 de Orfeu compus de Claudio Monteverdi. Opera castiga teren in
Franta cu Rameau si Lully ,iar in Anglia cu Purcell.
Concertul se modifica prin crearea de noi instrumente, vioara si
clavecinul. Muzica, deja prezenta in tipul de educatie aristocratica,
devine problema profesionistilor, deseori aflati in serviciul unui nobil
sau traind din comenzi.
A. Vivaldi (1678-1748) domina concerto, termen care dateaza de la
sfarsitul secolului al XVI lea si care desemneaza o opera de o anumita
amploare pentru instrumente si voci.Concerto grosso, care foloseste la
inceput in aceeasi masura toate instrumentele, va ceda treptat locul
opozitiei dintre flaut si vioara, apoi dintre pian si restul orchestrei, de-
a lungul a trei miscari; rapida, lenta, rapida.
Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). In ciuda unei vieti scurte
si nefericite, el ambogateste traditiile musicale.A compus in toate
genurile, dand dovada de o inepuizabila inventivitate melodica.Va trebui
insa asteptat mijlocul secolului XX si venirea marilor muzicologi, a lui
Alfred Einstein in special, pentru ca opera sa sa fie cu adevarat
descoperita. A lasat o imensa mostenire, alcatuita din sonate, concerte,
simfonii si opera (Nunta lui Figaro, Don Juan, Flautul fermecat...).
Geniul lui Ludwig van Beethoven (1770-1827), prin foarte buna
stapanire a compozitiei instrumentale, prin romantismul sau lyric,
eclipseaza toti contemporanii. Amploarea operei sale, ca si varietatea
acesteia fac ca Beethoven sa fie maestro prin excelenta al inceputului de
secol XIX .
Principalele sale opere sunt:
1792-1822: 32 de sonate pentru pian: Patetica, In lumina lunii,
Appassionata.
1822-1826: 17 cvartete.
1794-1809: 9 simfonii: in mi bemol major sau Eroica, in fa major
sau Pastorala.
- un concert pentru vioara.
- o opera, Fidelio (1814)
- o misa in re, Missa Solemnis (1823)
RobertSchumann (1810-1856) reia aceasta sursa de inspiratie,
Dragostea si viata unei femei, ciclu de lieduri dar se consacra, in afara
liedului, lucrarilor scrise pentru pian, revolutionand stilul de executie
la acest instrument. Mare admirator al lui Bach, el este impreuna cu
Mendelssohn (1809-1847) la originea Bachgesellschaft-ului, prima publicare
integrala a operei maestrului.Totusi, Mendelssohn este cel care, in 1829,
redescopera Pasiunea dupa Sf.Matei.
Johann Sebastian Bach (1685-1750) a fost fara indoiala cel mai
remarcabil dintre muzicienii Germaniei din prima jumatate a secolului al
XVIII- lea.A fost capelmaistru la |