|
Monumentul de la ADAMCLISI
In urma cu un sfert de veac (in 1977), monumentul triumfal roman
de la Adamclisi - Tropaeum Traiani - a fost reconstruit la marimea sa
naturala, cu maxima rigurozitate stiintifica posibila, putand fi astfel
cercetat si admirat in intreaga lui maretie si frumusete .
O realizare imperiala
Cucerirea Daciei si transformarea sa in provincie imperiala au
necesitat din partea Romei eforturi militare si economice uriase . Se
cunoaste, de asemenea, ca razboaiele impotriva dacilor au fost printre
cele mai mari si mai grele purtate de imperiu . A fost deci firesc ca
victoria atit de greu obtinuta, atit de scump platita, sa fie cinstita si
prin
inaltarea unor monumente triumfale, menite a impresiona prin
grandoare, prin forta evocarii evenimentelor . Celebra Columna
Traiana de la Roma, inaugurata in 113 d.Hr., rememorand canpaniile
din Dacia, dintre anii 101-102 si 105-106, s-a adaugat astfel unui
monument triumfal ridicat anterior, in 109 d.Hr., insa pe pamant dacic .
Acesta, "cel mai impunator monument triumfal ce a fost realizat in afara
teritoriului italic in toata existenta multiseculara a imperiului
caesarilor
Romei", este trofeul roman de la Adamclisi .
Monumentul din Dobrogea se compunea dintr-o crepidoma
(crepidoma - platforma inaltata de la nivelul solului), cu noua trepte ,
pe care se ridica un masiv tambur cilindric - pe acesta aflandu-se, intre
doua firize decorate cu motive vegetale, un brau de 54 de metope
(metope - spatiu inchis cu o placa de piatra neteda sau cu basoreliefuri,
intr-un templu doric), infatisand imagini in relief ale razboiului dintre
romani si daci . Tamburul era placat de un acoperis conic cu solzi de
piatra, iar din centrul sau se inaltau doua corpuri hexagonale etajate, ce
suportau trofeul propriu-zis, in forma unui trunchi de copac, pe care se
gaseau o armura (lolica), doua scuturi si doua lanci, iardeasupra lor un
coif de parada . Pe doua dintre fetele prismei haxagonale superioare
fusese asezata cite o inscriptie, textul identic consemnand ca
monumentul era dedicat zeului Mars Ultor (Marte Razbunatorul), de
catre imparatul Traian, "dupa ce a invins armata lui Decebal, a regelui
dacilor..."
Proportiile, dimensiunile diferitelor parti componente ale trofeului -
ce inmagazinase peste 12.500 mc de zidarie - erau impresionante . Cele
112 blocuri de piatra curbate, formind treapta de jos a crepidomei, se
insiruiau circular, pe un traseu de 123,15 m diametrul bazei
monumentului fiind de aproximativ 43 m . Inaltimea totala se apropia
de 40 m (numai partea superioara: postamentul hexagonal si trofeul
propriu-zis masurau laolalta 24,45 m inaltime).
Un ansamblu de sase statui, plasat la baza, era inalt de 9 m; coiful de
pe trofeu avea 1,47 m inaltime . Pietrele inscriptionate erau, fiecare,
inalte de 3,55 m si late de 2,66 m, o piatra cantarind circa 4000 kg .
(E |