|
Dup? victoria de la Rio Salado contra maurilor (1340), în Peninsula Iberic? ac?iunea de reconquista se opre?te. Regatul Granadei va mai r?mâne înc? timp de un secol ?i jum?tate sub controlul musulmanilor; în timp ce în nord regatele Castiliei, Aragonului ?i Navarrei, ajunse sub control francez, nu au putut juca un rol politic activ. Procesul de unificare a Spaniei va avea loc la sfâr?itul secolului al XV-lea, chiar dac? autonomiile regiunilor mediteraneene (Catalonia, Valencia) se vor opune în mod anul 1469, când Isabela, regina Castiliei, se c?s?tore?te cu Ferdinand, principe ereditar, apoi. (în 1479) rege al Aragonului. Ceea ce nu însemna o unificare a celor dou? regate, ci doar o uniune personal?, - fiecare regat p?strându-?i legile ?i organizarea sa intern?. Dar conven?ia din 1474 stipula ca regatele s? duc? o politic? comun?. Aceasta a dus la cucerirea regatului maur al Granadei (1492), care devine parte integrant? a regatului Castiliei; iar mai târziu (1512), ?i la încorporarea regatului Navarrei, sustras influen?ei franceze. În exterior, expedi?iile lui Columb având ca rezultat descoperirea Americii au fost finan?ate de Castilia - care ?i-a revendicat ?i meritul ?i beneficiile întreprinderii; în timp ce regatul Aragonului i?i continu? politica mediteranean?, cucere?te Oran, Alger ?i Tripoli (1509-1511), oprind astfel înaintarea turcilor în Africa Septentrional? ?i devenind, în sec. XV, cea mai mare putere economic? ?i politic? din Mediterana Occidental?.
Opera de unificare teritorial? a ??rii dus? de Regii Catolici a fost continuat? în direc?ia organiz?rii economice, politice ?i sociale a statului. Dificult??ile întâmpinate în acest sens erau mari. Prerogative regale erau limitate de pozi?ia marii nobilimi, de ordinele militare cele mai importante (de Santiago, de Calatrava, de Alcantara), de parlamente (cones), de uniunile ora?elor castiliene (hermandades) ?i de puternica organiza?ie socio-economic? din sectorul pastoral ?i textil - mesta. Pe de alt? parte, unificarea regatului întâmpina dificult??i ?t din partea accentuatei eterogenit??i etnice - a marelui num?r de arabi (moriscos) ?i de evrei cre?tina?i (marranos), - precum ?i lingvistice (araba, castiliana, catalana, luzitano-galiciana, ?i limba basc?).
În domeniul politic, Ferdinand guverna prin intermediul unui consiliu regal; iar în Catalonia ?i Valencia, prin viceregi ?i prin adun?rile locale, respectând vechile institu?ii ?i alegându-?i atent func?ionarii. În Castilia - provincia cea mai întins? ?i mai dens populat? - puterea regal? s-a consolidat când, în 1476, adunarea na?ional? a |