|
? Guvernarea oligarhic? (Grecia arhaic?, Sparta): puterea este exercitat? deun num?r redus de b?rba?i (la Sparta, legile lui Licurg). Dac? se disting prin bog??ie, se vorbe?te de plutocra?ie ?i aristrocra?ie īn cazul grupurilor privilegiate prin na?tere.
? Tirania (Grecia arhaic?): guvernarea este dirijat? de o persoan? care-?i impune voin?a f?r? reguli prestabilite. La Atena, īn secolul al VI lea, Peisistrate va prelua puterea, profitīnd de tulbur?rile din cetate.
? Guvernarea democratic? (Grecia clasic?): exclude puterea unei autorit??i care nu deriv? de la popor. Partizanii oligrahiei sunt mai mult sau mai pu?in ostili democra?iei; ei se vor asocia īn hetarii.
? Guvernarea monarhic? (Grecia elenistic?): puterea este exercitat? de c?tre un ?ef unic, regele.
Democra?ia īn Lumea Antic?.
Antena a fost guvernat? succesiv de regi, care se pretindeau descende?i ai lui Tezeu, apoi de aristocra?i ?i de tirania lui Pisistrate ?i fii s?i Hipparchos ?i Hippias, el reu?e?te s? deminueze puterea nobililor.
Un nou regim politic, democra?ia treptat se impune la Atena īncepīnd cu sfīr?itul sec. VIī. Hr. Colunizarea?i dezvoltarea comer?ului au īmbog??it ?i me?te?ugarii ?i negustorii. Marii proprietari funciari, īn special aristocra?ii ?i-au pierdut astfel suprema?ia. Ei au apelat tot mai mult la popor pentru ap?rarea cet??ii. To?i cet??enii puteau ?i trebuiau s? participe la r?zboi. Īmp?r?ind pericolele ?i conurile luptei poporul aspir? s? participe ?i la guvernare.
C?tre 507 ī. Hr. Clistene va ini?ia reforme democratice: crearea demilor, reorganizarea Bule- ului magistrativ.
Tr?gīnd īmv???minte din schimb?rile ?i tulbur?rile care au agitat Atena la c?derea tiraniei (510 ī. Hr.) Clistene a c?utat s? echilibreze
|