|
În 1864 reteaua de ćosele era putin întinsă si nu se construise încă nici o cale ferată. Numai navigatia pe Dunăre, făcută în bună parte cu vase străine, ajunsese la o mare dezvoltare, vasele împinse de forta motrice a aburilor având un rol precumpănitor prin tonaj ći rapiditate. Dezvoltarea capitalistă a economiei ĺării în urma reformei agrare din 1864 ći a reorganizării statului pe baze moderne impunea cu necesitate ći dezvoltarea intensă a mijloacelor de transport pe uscat, în special construirea unei reĺele de căi ferate care să lege Capitala, centrul economic cel mai important al ĺării, cu celelalte centre economice ći cu porturile Dunării: Turnu Severin, Giurgiu, Brăila ći Galaĺi. Construirea cât mai grabnică a reĺelei de căi ferate se impunea din cauza ieftinităĺii, rapidităĺii ći masivităĺii transporturilor ce se puteau face prin mijlocirea ei, pentru consolidarea unităĺii politice a statului, precum ći din motive strategice.
SOSELELE
În 1864 s-a încheiat o convenĺie cu oamenii de afaceri englezi John Trevor Barclay ći John Staniforth pentru construirea a 19 poduri metalice peste principalele râuri. După construirea acestor poduri, reĺeaua de ćosele naĺionale s-a putut extinde repede, aća încât în 1874 ea avea o lungime de 1992 km, din care 1867 km erau în funcĺiune iar 125 în curs de executare. Încă 1308 km erau proiectaĺi. Dezvoltarea rapidă a reĺelei de ćosele s-a făcut printr-o excesivă aplicare în detrimentul ĺăranilor a legii din 1868 pentru construirea ćoselelor naĺionale, judeĺene ći comunale, care obliga pe toĺi capii de familie să presteze anual în muncă sau să achite în bani câte 3 zile pentru construirea ćoselelor comunale ći câte alte trei pentru construirea ćoselelor judeĺene. În special prefecĺii judeĺelor s-au dedat, pentru a se face bine văzuĺi de guverne, aća cum recunoćtea într-un document oficial pulicat la 21 mai 1876 Epureanu, prećedintele Consiliului de Minićtri,nu câte trei zile anual la ćoselele judeĺului, cum prevedea legea, ci câte 10 - 20 ći chiar 30 de zile. Dacă unii ĺărani, ca să scape de jaf, îći achitau în bani prestaĺiile pentru ćoselele judeĺene, erau adeseori obligaĺi să le execute ći în muncă. De multe ori ĺăranii erau dući să muncească la ćoselele judeĺene în timpul sezonului de arături, de seceră sau de cules porumbul, aća încât, cum se arată în Monitorul Oficial, "s-au văzut multe porumburi neculese ći surprinse de zăpezi ći astfel supuse la stricăciune; ći alte dăĺi arăturile nu au putut fi făcute la timpul oportun".
CĂILE FERATE.
Problema cea mai importantă o constituia însă construirea reĺelei de căi ferate, menite să asigure transportul rapid ći ieftin al mărfurilor, în special al cerealelor, produselor forestiere, petrolului ći maćinilor. Încă înainte de 1848 se făcuseră proiecte care păreau a se apropia de realizare în anii 1855 - 1856 ći
|