|
La Roma, începutul anului nou se s?rb?torea la 1 Martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului ?i al turmelor, zeu care personifica na?terea naturii. La vechii traci acelea?i atribute le avea zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul s?u fiind legat de glia matern? ?i de vegeta?ie. Lui îi erau consacrate s?rb?torile prim?verii, ale florilor ?i fecundit??ii naturii.
În multe s?p?turi arheologice din România s-au g?sit m?r?i?oare cu o vechime mai mare de 8 000 de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb ?i negru, ele erau în?irate pe a?? ?i se purtau la gât. Culoarea ro?ie, dat? de foc, sânge ?i soare, era atribuit? vie?ii, deci femeii. În schimb culoarea alb?, conferit? de limpezimea apelor, de albul norilor, era specific? în?elepciunii b?rbatului. De altfel, ?nurul m?r?i?orului exprima împletirea inseparabil? a celor dou? principii ca o permanent? mi?care a materiei. El semnific? schimbul de for?e vitale care dau na?tere viului, necurmatul ciclu al naturii.
Culorile alb ?i ro?u au r?mas pân? în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind reg?site ?i la bradul de nunt? sau înmormântare.
R?spândit în toate proviciile ??rii, m?r?i?orul este pomenit pentru prima dat? de Iordache Golescu.
Folcloristul Simion Florea Marian relateaz? c? în Moldova ?i Bucovina m?r?i?orul consta într-o moned? de aur sau de argint legat? cu un ?nur alb ?i ro?u la gâtul copiilor. Era credin?a c? portul m?r?i?orilui face ca ace?tia s? aib? noroc. Fetele îl purtau timp de dou?sprezece zile la gât, dup? care-l prindeau în p?r ?i-l ?ineau astfel pân? la sosirea berzelor sau pân? ce înflorea primul pom. Dup? aceea, cu ?nurul legau creanga pomului, iar cu banul primit î?i cup?rau ca?, pentru ca tot anul s? la fie fa?a frumoas? ?i alb?.
|