|
Niccolo Machiavelli
Nascut la 3 mai 1469, in Florenta, Niccolo era fiul lui
Bernardo Machiavelli si se tragea dintr-o familie toscana, de noblete mai
buna, oraseneasca. Dar dupa batalia de la Montaperti tot neamul lor fusese
izgonit din Florenta.
Niccolo Machiavelli este mentionat pentru prima data in analele Florentei
la 1498. Avea atunci 29 de ani impliniti, iar numele sau nu apare sub vreo
forma stralucita, ca sa retina pe veci amintirea contemporanilor si
urmasilor sai, in care toate sarcinile publice, pana la cele mai de jos
erau elective si, pentru cele mai importante, de scurta durata. Niccolo
Machiavelli este ales, in vara acelui an, secretar al Senioriei de catre
consiliul celor Optzeci respectiv Marele Consiliu. Noul secretar avea sa
conduca cea de-a doua cancelarie a Senioriei. Peste o luna (12 iulie 1498)
acelasi secretar este insarcinat sa serveasca drept cancelar Consiliului
celor Zece ( i Dieci della liberta e della pace), care se ocupa, sub
conducerea Magnificilor Seniori (consiliul de ministri florentini) cu
razboiul si afacerile straine.
Cu toata vechimea si stralucirea neamului, nu era om
bogat: avea cu ce sa traiasca modest. El si cu sotia sa aveau 4 copii:
Totto, Niccolo, Primerana si Ginevra. Cu slujba sa slab platita si cu
averea mediocra, ingreunat de sarcini, Niccolo avea sa cunoasca stramtoarea
toata viata.
Din copilaria si tineretea sa, pana la numirea ca
secretar al Senioriei, nu se stiu prea multe. Machiavelli n-a scris nimic
depre tineretea lui: autobiografiile nu erau inca la moda pe vremea aceea.
Rari sunt contemporanii care-l mentioneaza pe Niccolo iar dupa moartea lui
nimeni din cati l-au cunoscut nu s-au gandit sa-i scrie viata.
Modest din fire, obisnuia sa spuna despre sine ca nu
cunoaste multa carte ceea ce se contrazice cu scrisoarea care i-o trimite,
spre sfarsitul vietii, fiului sau in care il indeamna sa invete caci "numai
stiinta ce am mi-a adus cinste". Niccolo nu ar fi fost ales secretar la
Seniorie daca nu ar fi avut cunostiintele necesare, caci pentru acest post
erau numiti numai oameni invatati, cu studii multilaterale, patrunsi de
cultura clasica, stiind sa scrie in limba latina, sa compuna epistole abile
si sa tina discursuri elocvente. Din scrierile lui Machiavelli se vede ca
el studiase si poseda temeinic clasicii latini, dar si istoricii (Titus
Livius si Tacit), pe ale caror texte meditase o buna parte din filosofia sa
politica. Apoi studiaza oratorii si filozofii (Cicero, Seneca); comicii
(Plaut, Terentiu). Citise de asemenea si operele cunoscute ale
luiAristotel, Isocrate, Polibiu si Diogene Laertiu. Dar nu numai in carti s-
a format spiritul lui Machiavelli. Exemplul Romei l-a obsedat toata viata,
in Roma republicana fixandu-si patria lui spirituala. Pana la 29 de ani,
Machiavelli asistase la toate evenimentele petrecute in Florenta si in
toata Italia, rasturnari si asezaminte p |