|
Barocul si clasicismul sunt specifice secolului al XVII-lea, epoca de consolidare a marilor monarhii na?ionale -Regatul Fran?ei- ?i de ascensiune a primelor puteri maritime, comerciale ?i industriale ale lumii: Olanda si Anglia.
În acela?i timp asist?m si la procesul de laicizare si de men?inere a echilibrului în rela?iile dintre ordinele sociale în Occident si statele europene.
Se dezvolt? arhitectura si arta ce glorifica înf?ptuirile "monarhului de drept divin".
Din a doua jum?tate a secolului al XVI-lea si pân? la mijlocul celui de-al XVII-lea barocul este dominanta estetic? a artei europene. El a fost pus in serviciul politic al Contrareformei, ampl? ac?iune ini?iat? de papalitate pentru a recâ?tiga terenul pierdut în fa?a protestantismului la jum?tatea secolului al XVI-lea. Barocul î?i trage practic seva din Rena?tere ?i, cronologic, primele sale manifest?ri sunt sesizate la Roma dup? devastarea ora?ului de c?tre mercenarii germani în prima parte a secolului al XVI-lea.
Muzica este dominat? de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate pân? la exces. Acest curent cultural promoveaz? , totu?i, începuturile operei, concertului, sonatei.
Cea de-a doua jum?tate a veacului al XVII-lea este dominat? de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspira?ie din Antichitatea clasic?; c?utarea naturalului si a echilibrului; gustul m?surii, claritatea stilului, finei ea analizelor filozofice ?i de moral? .
Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jum?tate a secolului al XVII-lea, într-o societate cu un puternic ata?ament fa?? de principiul de autoritate. În toate doctrinele religioase europene se percepe o c?utare a lui Dumnezeu, se pune cu t?rie chestiunea "mântuirii prin credin??", a afirm?rii "împ?r??iei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Gânditori ai epocii socoteau ca "regii sunt f?cu?i pentru popor si nu poporul pentru regi".
Între numele emblematice ala clasicismului se înscriu: Corneille, Racine, Lully, Rameau, Rembrandt, Caravaggio, Moliere, Bossuet si Bach (1685-1750, compozitor german, organist, conduc?tor al orchestrei principelui Leopold de Anhalt).
Operele sale se caracterizeaz? prin arhitectura lor perfecta, armonie, înalta spiritualitate: Cantate, Preludii, Concertele brandemburgice.
Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt fra?i, s-a n?scut la Eisenach in 1685. Tat?l sau, Johann Ambrosius, era violonist la orchestra din Eisenach. De fapt, Johann-Sebastian Bach apar?ine unei familii de ilu?trii muzicieni, originara din Thuringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organi?ti si dirijori de capela in secolele XVI-XIX.
El a compus in toate genurile epocii (cu excep?ia operei), atât in cele religioase ("Patimile dup? Ioan", "Patimile dup? Matei", "Oratoriul de Cr?ciun",
|