|
Denumit în multe scrieri “Ora?ul de pe Milcov”, municipiul Foc?ani, re?edin?a jude?ului Vrancea de ast?zi, a intrat în con?tiin?a românilor drept „Ora?ul Unirii”. Considerat neoficial ca prim? capital? a Principatelor Unite Moldova ?i ?ara Româneasc?, localitatea va r?mâne de-a pururi în istorie sub aceast? emblematic? aureol?, aici func?ionând, dup? 24 ianuarie 1859, primele institu?ii ale noului stat, pe a c?ror temelie avea s? ia na?tere statul na?ional unitar român în urma Marii Uniri din 1918.
Închegându-se, ca unitate administrativ-teritorial?, în partea sud-estic? a Carpa?ilor de Curbur?, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culmineaz? cu M?gura Odobe?tilor ?i Câmpia Siretului, Foc?anii s-au ridicat pe un ?es u?or înclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de râul Putna spre r?s?rit ?i la 2 km de Milcov spre miaz?zi, într-o zon? de întret?iere a drumurilor comerciale ?i de transhuman?? dinspre Transilvania, Moldova ?i Muntenia. Evoluând în concordan?? cu forma?iunile economico-sociale ?i politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Foc?anii au devenit, dintr-o a?ezare ini?ial rural?, mai întâi târg ?i apoi ora?, pentru ca în timpurile noastre s? ajung? la rangul de municipiu.
În leg?tur? cu numele a?ez?rii exist? mai multe surse de informa?ii, generând astfel mai multe ipoteze. Unii dau crezare unui c?l?tor str?in prin Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea, care a men?ionat în însemn?rile sale c? ora?ul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 ?i 1653, c? l-ar fi construit aici împreun? cu Matei Basarab, domn al ??rii Române?ti între 1632 ?i 1654, ca m?rturie pentru urma?i a împ?c?rii lor, Foc?ani desemnând un loc “m?rgina?”. Al?ii afirm? c? numele ar proveni de la cuvintele „foc ?i ani”, pornind de la faptul c? a?ezarea a fost mistuit? de fl?c?ri de mai multe ori.
Cei mai mul?i consider? îns? c? toponimul î?i are obâr?ia în numele familiei Foc?a, argumentând c? în Evul Mediu denumirea unor localit??i se lua de la numele mo?iei pe care se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei, numele celui care o st?pânea. Aceast? opinie a fost preluat? din lucrarea “Arhondologia Moldovei”, publicat? de paharnicul Constantin Sion, la 1850, fost ?i staroste de Putna, în care consemneaz? : „La statornicirea hotarului ??rii pe gârla ce au tras-o prin Foc?ani la întâlnirea domnului ?tefan cel Mare acolo, au f?cut mas? mare ?i la sfâr?itul mesei au ales doi o?teni, unul muntean ?i unul moldovean ?i i-au pus s? se lupte cu paharele ?i a biruit moldoveanul ?i pentru lauda lui au dat numele târgului ce atunce au hot?rât a se înfiin?a la hotar – Foc?ani- c? o?teanul
|