|
Un domeniu important de studiu al istoriei mentalitatilor este cel al sentimentelor, atitudinilor si comportamentelor religioase. Complexitatea spatiului transilvan si banatean ofera un bogat si fertil material de studiu pentru istoricul mentalitatilor, interesat de restituirea universului mental si de viata al oamenilor din societatile trecute, de descifrarea felului in care acestia vedeau lumea inconjuratoare, se vedeau pe sine si pe ceilalti.
Avānd ca atribut complexitatea, pe toate palierele: etnic, cultural, religios, politic, social etc, Transilvania si Banatul reprezinta spatii cu o fizionomie specifica, ceea ce a condus la particularitati ale mentalului individual si colectiv. Avem de-a face aici cu populatii de origini diverse, cu traditii istorice, obiceiuri si moduri de viata diferite. Exista, apoi, o diversitate confesionala: celor doua mari confesiuni, catolicismul si ortodoxia li se adauga variantele reformei si contrareformei.
Comunicarea de fata are in vedere un aspect mai putin cercetar al interferentelor si anume cele care au loc la nivelul religiozitatii populare. Este vorba despre imaginea si rolul preotilor romāni in sensibilitatea colectiva si in credintele religioase ale maghiarilor si sasilor. Ne vom opri asupra acelor practici ale preotilor romāni care au impresionat mentalul individual si colectiv nu numai al romānilor ci si al celorlalte comunitati etnice din Transilvania si Banat.
Bogdan Petriceicu Hasdeu nota urmatoarele in volumul al II-lea al Cuventelor den batrāni: "In Transilvania, cānd i se nazare unui sas sau ungur ca a intrat dracul intr-insul, el nu trimite dupa preutul sau confesional, ci alearga in ruptul capului la popa romānesc, uitānd ca este de alta lege" (Op.cit, ed. ingrijita de G. Mihaila, Bucuresti, ed. Didactica si Pedagogica ^84, p.142-43).
In aceasta epistola, Baritiu ii comunica lui B.P.Hasdeu despre unii preoti din Transilvania care isi creasera o mare faima in mestesugul "scoaterii dracilor" si ii oferea cāteva cazuri concrete. Astfel, pe la 1837, preotul ortodox Climente Popovici din Cristian (lānga Sibiu): "scosese draci din mai multi sasi, cari veneau la el cu convictiunea ca necuratul nu-i lasa in pace, le ia puterile, nu-i sufera sa se apropie de nevestele lor. Popa sasesc se plānse episcopului sau, carele denunta cazul la guvern". Guvernul l-a tras la raspundere pe episcopul ortodox Vasile Moga care: "chema pe popa Climente si-i zise necajit: Vezi, ticalosule ce mi-ai facut cu scoaterea dracilor? Sa dai scris ca nu vei mai cuteza sa scoti draci din sasi! Bietul popa Climente se ruga de iertare si declara in scris cu juramānt ca, de-ar sti el ca au intrat o mie de draci in sasi, nu va mai scoate nici unu din ei".
La Brasov, Baritiu a fost martor timp de sase ani cāt a locuit in casa preotului Vasile Greceanu, la faptul ca numerosi sasi din lumea buna a orasului solicitau ajutor pentru vindecare: "am avut destule ocaziuni de a vedea cum veneau la el sasi si mai ales sasoaice, chiar din burghezie, ca sa-i vindece prin rugaciuni, pe ei sau pe vreun membru al familiei, caci nici un medic nu le poate ajuta, boala fiind de la diavol. Aceiasi sasi sau sasoaice da si liturghii; unii cereau sa li se faca si maslu cu 5 sau 7 popi, fireste pe ascuns, ca sa nu afle preutii sasesti. Popa Vasile se apara, refuza, dar nu putea sa scape". Remarcam faptul ca avem de-a face cu asemenea credinte si in rāndul populatiei urbane.
La Sibiu, ne spune Baritiu, era un avocat ale carui fete sufereau de o boala pe care nici doctorii de la Viena nu au putut-o vindeca: "In fine, parintii, auzind ca exorcismele popilor romāni - olah popak - vindeca, se dusera pe ascuns la parohul greco-catolic Antonie Vestemeanu ca sa le ceteasca, ba detera si liturghii. Ambele domnisoare s-au vindecat perfect; una e deja maritata, cealalta e voinica ca un grenadir".
|